Să vedem dacă le mai dă mâna meşterilor lui Bumbaccian – Guzganian să de spargă conturile.

Vă aşteptăm cu noi dezvăluiri

Fondul National de Dezvoltare (FND), creat in 2006, a fost alimentat cu 11 miliarde de lei din privatizarea BCR si alte privatizari. Destinatia reala celor 11 miliarde de lei este insa un mister. Declaratiile oficialilor sugereaza ca banii, destinati exclusiv investitiilor – potrivit legii, ar fi acoperit deficitul bugetar din 2008.

Boc: Intrebati-l pe domnul Tariceanu cum pot fi pusi banii la loc

Informatia pe scurt: Banii care trebuiau sa ajunga in investitii nu mai exista, fiind folositi pentru acoperirea deficitului. In 2008, a fost utilizata suma de 8,5 miliarde de lei, iar in 2007, suma de 2,6 miliarde de lei, totalul fiind de 11,1 miliarde de lei. Fondul National de Dezvoltare trebuie reintregit pentru ca acea suma sa poata fi utilizata pentru lucrari de infrastructura. Persoana care a gestionat fondul in perioada 2007-2008, Varujan Vosganian, sustine ca sumele au fost utilizate temporar, iar fondul poate fi refacut prin emiterea unor titluri de stat. “Sa ma lase Basescu o luna la Ministerul Finantelor si o sa reintregesc fondul”, este raspunsul lui Vosganian la o intrebare adresata de HotNews.ro.

Intrebat de HotNews.ro cum ar putea fi reintregit fondul, Emil Boc a raspuns:  Pentru asta trebuia sa-l intrebati pe domnul Tariceanu.

“Infiintarea Fondului National de Dezvoltare a fost urmata de un mod de aplicare restrans, temporizat si ezitant, care a vizat mai degraba prezervarea  disponibilitatilor din privatizare, gestionate de Ministerul Finantelor Publice, decat introducerea lor in circuitul investitional”, se arata intr-un raport al Curtii de Conturi.

SURSA

Cei doi sunt implicati deja intr-un urias scandal, de cateva zile o anumita parte a presei dezbatand disparitia unor bani din Fondul National de Dezvoltare. “Banii aceia din Fondul de Dezvoltare, patru miliarde si ceva de euro, in loc sa fie trimisi la investitii, ca de aceea am facut privatizari, i-a cheltuit guvernul liberal pe bonusuri, prime si pe cadouri electorale”, spunea recent Emil Boc. Scandalul poate oricand sa fie folosit ca motiv pentru declansarea unei actiuni penale impotriva lui Tariceanu si Vosganian. Oricand cei doi pot intra in vizorul procurorilor.

Sursa

Sperăm ca ANI, DIICOT şi DNA să fie pe fază!

Va merita din plin, vă asigurăm!

Ţineţi aproape!

• BNR nu poate fi implicata in cheltuirea unor bani din Trezorerie

“BNR nu poate fi implicata in cheltuirea unor bani din Trezorerie. Caci acesti bani proveniti din privatizari, erau in Trezorerie. Cheltuirea lor implica o decizie. Iar decizia nu poate fi decat a Ministerului Finantelor, in exclusivitate. BNR nu ia parte la aceasta decizie. Sunt cazuri in care Banca Centrala e consultata de catre Ministerul Finantelor, si subliniez aici ca este vorba doar de o consultatie, BNR isi spune punctul de vedere. Decizia insa apartine Finantelor”, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR.

• Ministerul Finantelor venise sa ceara sfatul BNR la spartul targului

Vasilescu mai spune ca BNR nu a consiliat pentru prima data Finantele. “Si in 2008, Ministerul Finantelor a consultat BNR. In ce sens? Deficitul era in crestere si atunci cand ai deficit, el trebuie acoperit. Nu exista o alta solutie. Era necesar sa existe o sursa de acoperire a acestui deficit. Ministerul Finantelor a venit atunci la noi sa se consulte. Calculul hartiei arata ca nu avea solutie de imprumut atunci, in toamna anului 2008. Piata era in alerta, cursul a explodat, dobanzile cresteau continuu. Ministerul Finantelor venise sa ceara sfatul BNR la spartul targului. I s-a explicat ca exista o singura solutie: sa schimbe valuta din fondul de privatizare”, a mai explicat Vasilescu.

• Aceasta consultatie a fost data pentru a deschide ochii Ministerului Finantelor asupra singurei solutii care exista in acel moment.

Consilierul Guvernatorului Isarescu spune ca masura nu era deloc confortabila pentru BNR, dar nu exista alta solutie. “De ce ar fi fost interesata BNR sa adreseze o asemenea solicitare MF? E clar ca nu avea niciun interes. Dimpotriva, ar fi fost stanjenita de cresterea masei monetare. Aceasta consultatie a fost data pentru a deschide ochii Ministerului Finantelor asupra singurei solutii care exista in acel moment. In 2009, insusi Guvernatorul s-a referit public la acest moment”, a mai explicat Adrian Vasilescu. Vosganian nu este la primul atac impotriva BNR.

Sursa

Sursa

Cel mai recent caz este cel al lui Naşului Radu Moraru şi al Curierului naţional.

Astă seară doamna Mirela Predan (de la Opinii cetăţeneşti) scrie:

“Raportul Curţii de Conturi a scos la iveală o mafie uriaşă a PNL-ului!

În urma articolelor apărute pe site-ul nostru şi referitoare la jaful ca în codru făcut de fostul ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian, am primit şi noi un e-mail de la Frontul pentru Renaşterea Armenilor din România. Aruncându-mi un ochi aşa, cel puţin fugitiv pe site, am avut toate motivele să mă îngrojorez şi să mă şi sperii. Am aflat astfel că din picături se face marea, iar Varujan Vosganian a mers din hoţie în hoţie. Radu Moraru a reluat în această seară subiectul, a arătat imaginea a un miliard de doari numai. Ţinând cont de faptul că Varujan Vosganian a furat 3 astfel de miliarde, nu ştiu dacă puteţi conceptualiza ce înseamnă acest lucru. Ba chiar mai mult decât atât, Radu Moraru se întreba mâhnit de ce niciun jurnalist nu a avut nicio reacţie la un asemenea jaf pornit de Varujan Vosganian. Şi eu mi-am pus aceeaşi întrebare. Pur şi simplu mi se pare incredibil. Sigur, asta din România nu e presă, sunt absolut de acord cu Radu Moraru. Cum naiba să nu te şocheze un asemenea jaf şi să nu-l consideri mediatizabil? Doamne fereşte! Până şi Necolaiciuc e mic copil pe lângă Vosganian. Mi se pare ceva incredibil, efectiv! Sigur, Tăriceanu a dat în judecată anul trecut B1. Nu e de vină el! Repet faptul că avem de-a face cu art. art. 215 CP care înseamnă ÎNŞELĂCIUNE, ESCROCHERIE. Raportul Curţii de Conturi precizează clar că Varujan Vosganian NU a informat Guvernul şi are dreptate Călin Popescu-Tăriceanu care era ferm că dacă s-a făcut deturnare de fonduri cine a făcut acest lucru trebuie să plătească!

Iată ce spune art 215 din Codul Penal: “inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevăratp a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă patrimoniului”. Deci asta este înşelăciunea. Şi atunci e normal ca, din moment ce Tăriceanu a fost minţit de Vosganian că banii au avut destinaţia corectă să meargă şi el cu eroarea! Deci, repet, eu nu-l condamn pe fostul premier, pentru că este cum nu se poate mai clar că avem de-a face cu înşelăciunea! Mai ales că se arăta de acord că dacă organele abilitate constată că s-a făcut deturnare de fonduri, cei responsabili să plătească pentru asta! A fost o declaraţie dată anul trecut, la Antena 3, dacă nu mă înşel, oricum o să scot eu toate declaraţiile sale de anul trecut referitoare la această chestiune şi am să le explic! Deci din punctul meu de vedere este clar. Sigur că nu a furat de unul singur, ci cu întreaga mafie din PNL, mai ales cu acordul şi cu ştirea lui Crin Antonescu, care acum îl apără prin tăcere şi prin includerea sa în conducerea partidului, ca premiu pentru fidelitate şi pentru dezastrul făcut în favoarea sa!

Şi dacă tot sunt la capitolul Vosganian, haideţi să vă mai povestesc ce anume a mai făcut Varujan Vosganian. În primul rând i-a făcut pe armenii din România de râs! Din păcate. Un asemenea specimen printre ei, cred că oamenii, săracii, fără nicio legătură cu asta, au toate motivele să le fie ruşine. Aflăm astfel că deşi a furat de-a rupt cu toată clientela politică a PNL-ului, actualmente condusă de Crin Antonescu, cu bani daţi pentru SOV şi pentru toată lumea pentru a-i finanţa campania lui Crin Antonescu cea deşănţată, este client vechi în ale fraudei. El a încasat anul trecut de la UAR nici mai mult nici mai puţin decât 650 milioane lei vechi. Aflu şi faptul că atât ANI cât şi DNA sunt pe urmele aceluiaşi Vosganian, numai că deocamdată nimic! La cât a furat, cum să fie? Chiar aşa? Eu înţeleg că întreaga presă este aservită PNL-ului şi lui Crin Antonescu, că doar Varujan Vosganian, apropiatul lui Crin Antonescu a fost cel care a împins bani către moguli, dar nu înţeleg celelalte instituţii abilitate ale statului de ce tac. Curtea de Conturi a dat un raport pur şi simplu fulminant. DNA-ul are treabă, DIICOT-ul s-ar putea să aibă mult de lucru cu acest personaj! E clar că trebuie să se mişte ceva! Am înţeles că UAR este dat oficial în judecată. Mai aflu şi ce salariu avea în calitatea sa de fictivă de “redactor şef coordonator” la fiţuicile Ararat şi Nor Ghiank funcţie pe care a uitat să o şoptească în declaraţiile de avere, cu nici mai mult nici mai puţin decât: 4810 RON lunar. Deci era expert în matrapazlâcuri omul, nu mai avem ce anume să mai discutăm. Vă fac trimitere de link, să aveţi pentru ce anume să vă îngroziţi şi dvs. şi promit că despre marele mafiot Varujan Vosganian voi mai discuta! Frontul armenilor din România“

Mirela Predan

Din surse sigure anunţăm că, după ce ANI şi DNA sunt deja cu ochii pe Vosganian şi Margarian, după ce Ministerul Finanţelor s-a autosesizat şi el privind ilegalităţile de la Uniunea Armenilor (angajările ilegale ale lui Simona Stepan, Varujan Vosganian, etc.), după ce Naşu Radu Moraru a început aseară şi el o serie de dezvăluiri la B1TV despre miliardele de Ron sustrase de Vosganian, acum Uniunea Armenilor este oficial dată în judecată.

O adevărată, nedorită dar aşteptată premieră în istoria unei Uniuni care a fos înfiinţată de mari intelectuali armeni şi este azi, iată, îngropată de lichelele lui Varujan Vosganian.

Aşadar, pe 22 iulie 2010, cei ce doresc vor putea asista la judecarea dosarului 10359/3/2010 pe care fostul şi, iată, curajosul angajat al Uniunii Armenilor, Ghazarian Dimitrie Avedis va lupta să-şi recâştige demnitatea călcată în picioare de labagii uarişti.

Deşi surse din cadrul Uniunii Armenilor dau ca sigur faptul că dosarul va fi retras până la proces, noi vă promitem că vă vom ţine la curent cu mersul evenimentelor.

Da, aţi auzit bine, Bedros Os de Ros, marele telectual al Uniunii, ăla de spunea acum 14 ani că “Varujan Vosganian este un amestec de Oliviu Gherman şi Adrian Năstase” pen’ ca apoi, câteva luni mai târziu, să se şucărească şi mai tare şi să urle că mandatul lui de colaborare cu “Uniunea lui Vosganian se încheie în acest punct. Fără de la capăt. Şi fără va urma. Iar când nu mai este loc de Bună ziua! nu rămâne decât Proşciai tavarişci! Fără regrete şi fără mulţumiri”, şucăreală ce avea să-l ţină doar puţintel, pân l-a dat afară nea Emil Constantinescu de prin posturile de ataşat cultural şi Bedros Os de Ros a uitat ce a scris şi a venit iute să lingă curu scuipat tăt di el, popoul lui Vosganian, lângă care îl vedem, ţanţoş, din april 1997.

Ei bine, acest mare telectual armean este primit acum cum se cuvine şi de partea internautică.

Azi vă dăm doar un exemplu.

Vor mai urma.

Până atunci însă priviţi icişa:

P.S. Filmul de mai sus nu este opera noastră. Asta ca să nu ne acuze bampiru Vosganian de simpazii naziste.

Bun. Deci pentru infrastructură, nu pentru acoperirea găurilor negre lăsate de clientela PNL, ca să ne înţelegem clar, da? Scopurile creării acestui fond erau, desigur, cum nu se poate mai clare. “Contrar aşteptărilor, nivelul FND prevăzut în bugetul de stat, după rectificările bugetare anuale, a avut un trend descendent de la 600,0 milioane lei (179,8 mil. euro) în anul 2007 la 101,7 milioane lei (27,7 mil. euro) în anul 2008″, scrie raportul. Nu ştiu de ce este contrar aşteptărilor, deoarece mi se pare normal ca în 2008, spre deosebire de 2007, nivelul sumelor încasate din privatizări să fi scăzut. Curtea de Conturi precizează că lsa nivel central, s-au verificat şase entităţi ale administraţiei publice centrale: Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice şi patru ministere. La nivel teritorial, verificările s-au efectuat în 38 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, asupra unui eşantion de audit format din 94 de entităţi, selectate dintr-un total de 140 entităţi finanţate din FND în anii 2007 şi 2008. Responsabilii sunt din nou Varujan Vosganian, Ilie Bolojan şi Gabriel Berca. Cu ei lucrăm din nou şi nu pricep de ce nu vine mai degrabă DNA-ul pe acolo în baza acestui raport. Pe la foştii responsabili din Guvernul PNL menţionaţi mai sus. Poate i s-o face şi lui Crin Antonescu, în sfârşit, ruşine cu echipa sa, pentru că, la capitolul nesimţire nici Dracu de la Balta Verde nu-l întrece! Se reproşează, de exemplu, faptul că înfiinţarea FND nu a depăşit, în practică, nivelul bunelor intenţii, căci a fost urmată de un mod de aplicare restrâns, temporizat şi ezitant, care a vizat mai degrabă prezervarea disponibilităţilor din privatizare, gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, decât introducerea lor în circuitul investiţional. Bun. În fapt, decât să se ofere clientelei pe tavă din acel fond, mi se pare normal să existe mai degrabă prezervarea banilor. Deci, cu alte cuvinte, avea dreptate Tăriceanu în momentul în care spunea că ei ar putea fi folosiţi pentru investiţii de Guvernul Boc. Gestionarea lor de către Ministerul Finanţelor Publice este drept, însă, că s-a făcut deficitar. Aici nu încape nicio urmă de îndoială. Pentru că nu degeaba am scris şi susţin că este bine că raportul a fost trimis de la Curtea de Conturi organelor abilitate de anchetă penală. Să vedeţi acum cum se face deturnarea de fonduri, pentru că mi se pare deosebit de important şi de interesant. “Nu se poate afirma că repartizarea FND a stat sub semnul risipei şi al unor interese politice evidente, chiar dacă au fost constatate şi unele disfuncţionalităţi, mai ales în procesul de utilizare a sumelor de către beneficiarii lor”, se arată negru pe alb în raportul Curţii de Conturi şi din nou nu pot decât să-i dau încă o dată dreptate lui Călin Popescu-Tăriceanu. “Prin legile bugetare anuale au fost stabilite pentru FND valori relativ modeste şi ponderi nesemnificative faţă de valoarea totală în “echivalent lei” a disponibilităţilor din privatizare de la începutul anului: 5,1% în anul 2007; 0,9% în 2008 şi de la sfârşitul anului: 5,5% în 2007 şi 0,9% în 2008″, se arată în raportul Curţii de Conturi, dar lucrul acesta nu are nicio relevanţă în sine. “Nu există argumente pertinente şi verificabile care să certifice că programele/proiectele pentru care au fost repartizate sume din FND au fost cu adevărat prioritare, deoarece nu a fost reglementată legal o procedură unitară cu privire la modalitatea de selecţie a lor”, este un alt reproş adresat de Curtea de Conturi şi aşa nimic nu este prioritar, dacă stăm să ne gândim bine! Să fim serioşi! Oricum, suspiciunile de repartizare politică la nivel guvernamental eu cred că s-au risipit. “Nu a existat suficientă preocupare pentru efectuarea, la nivelul Guvernului, a unor analize şi evaluări periodice de tip feed-back asupra modului de derulare a finanţărilor din FND şi de implementare a programelor/proiectelor finanţate”, este un alt reproş, dar este practic, cam acelaşi. Din moment ce nu au fost cheltuiţi cei mai mulţi dintre bani nu ştiu ce anume să analizezi periodic. “după natura, destinaţiile şi beneficiarii efectivi ai programelor finanţate din FND, reiese că acest fond a fost utilizat, în egală măsură, atât pentru obiective de interes central, cât şi pentru obiective în interesul comunităţilor locale”, se mai arată în raport, iar aceasta nu poate fi decât o constatare, nu un reproş. Bun. Şi ce-i anormal în asta? “Concluzia generală este că dezideratele pentru care a fost înfiinţat FND au fost realizate într-o manieră nesistematică şi într-o măsură mai puţin spectaculoasă decât nivelul aşteptărilor generate de actualitatea şi ineditul obiectivelor asumate şi ale sursei de finanţare”, se arată în raport. Sigur, aceasta este o concluzie generală subiectivă şi cred că ar trebui să se lucreze mai puţin cu subiectivităţi şi cu opinii personale în cazul unui astfel de raport. N-are nicio relevanţă ce anume se crede şi ce nu! Pe mine mă interesează şi din perspectiva raportului unei Curţi de Conturi trebuie să intereseze ce anume este legal şi ce nu, nu ce nivel al aşteptărilor există şi altele asemenea. Din punct de vedere obiectiv, juridic, legal, financiar, nivelul aşteptărilor nu mă interesează. Cert este că, aşa cum se poate observa, nu este nimic ilegal la nivel guvernamental de ansamblu, deci la nivelul premierului Tăriceanu. La Ministerul Finanţelor Publice, însă, s-au putut constata următoarele, care nu mai au de-a face cu simpla opinie: normele metodologice de aplicare a actului normativ de înfiinţare a FND au fost elaborate şi aprobate cu o întârziere de peste cinci luni, nu au fost stabilite nici procedura şi nici criteriile de fundamentare, de către MFP, a nivelului FND propus în bugetul de stat, au fost acceptate, ca pe economii bine-venite la FND, atât renunţările ordonatorilor principali de credite, cât şi sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului, fără a fi cerute explicaţii referitoare la cauze, fără o analiză serioasă şi fără a fi informat Guvernul. Ei, aici e aici. Chiar vreau să subliniez de ce anume CADE INTEGRAL ÎN RESPONSABILITATEA LUI VARUJAN VOSGANIAN TOATĂ NEREGULA PENTRU CARE AR TREBUI SĂ DEA CU SUBSEMNATUL LA DNA: FĂRĂ A FI INFORMAT GUVERNUL. ÎN TERMENI DE COD PENAL, E CLAR CĂ AVEM DE-A FACE CU ÎNŞELĂCIUNEA!!!!!!! Ca să fie lucrurile lămurite foarte clar. Practic, el putea să se fi înţeles asupra “cazelor” de alocare şi să dispună de bani cât de mult vrea el, fără a cere socoteală nimănui. De aceea am şi afirmat că era ilogic ca Tăriceanu să fi cunoscut ce anume făcea Vosganian cu clientela, din simplu motiv că era ilogic ca Tăriceanu să acţioneze contrar intereselor sale. Cum bine se cunoaşte, mafia este grupată acum în jurul lui Crin Antonescu, nu în jurul său şi, aşa cum am garantat pentru el că nu a comis nimic reprobabil în perioada în care a fost premier, pot garanta acelaşi lucru în continuare. Un alt reproş adus Ministerului de Finanţe a fost acela că nu au fost solicitate ordonatorilor principali de credite prezentarea, conform legii, de propuneri de alocări de sume din FND, în vederea cuprinderii acestora în proiectul bugetului de stat.
Mirela Predan

Informatia pe scurt:

1. FND a fost constituit in 2006, de Guvernul Tariceanu, pentru a directiona catre investitii banii rezultati din privatizari
2. Suma prevazuta pentru alimentarea FND se ridica la cel putin 11 miliarde lei
3. Legea de functionare a FND prevede ca banii pot fi trasi doar pentru lucrari de investitii
4. Un calcul simplu, realizat pe baza tuturor HG-urilor prin care s-au tras bani din Fond, arata ca doar circa 700 de milioane de lei au fost alocati pentru investitii. In 2009, ordonatorii principali de credite nu au solicitat sume din acest Fond
5. Diferenta de peste zece miliarde de lei nu este asumata de nici un reprezentant al ultimelor 3 guverne
6. Ministerul Finantelor sustine ca banii din Fond au fost folositi pentru acoperirea deficitului bugetar
7. Fondul National de Dezvoltare trebuie reintregit, banii trebuie pusi la loc

Prima intrebare publica legata de sumele din FND a fost pusa de Traian Basescu la inceputul anului 2009, cu referire directa la Guvernul Tariceanu. Tot la inceputul lui 2009, si premirul Emil Boc cerea public fostului premier Tariceanu sa explice ce s-a intimplat cu banii. In vara lui 2009 s-a vorbit chiar de formarea unei comisii de ancheta la nivelul Parlamentului. Comisia nu a mai fost infiintata si nimeni nu a mai scos un cuvant despre bani. Hotnews.ro a incercat sa gaseasca urma banilor. Singurul indiciu gasit se refera la folosirea banilor pentru acoperirea deficitului bugetar.

Timp de citeva saptamini, reporterii HotNews.ro au incercat sa afle destinatia reala a banilor din Fondul National de Dezvoltare. Toate interpelarile adresate actualilor sau fostilor oficiali guvernamentali au primit raspunsuri ambigue. Ministerul Finantelor, de pilda, a spus sec: Banii au fost utilizati pentru finantarea deficitului bugetar. Problema e ca legea  care prevede infiintarea Fondului spune ca banii trebuiau folositi pentru investitii.

Vosganian: Sa ma lase Basescu o luna la Ministerul Finantelor si o sa arat cum poate fi reintregit fondul

Oameni apropiati Finantelor au declarat pentru HotNews.ro, sub acoperirea anonimatului: “banii au fost folositi, nu cheltuiti. Discutam aici despre 11 miliarde de lei care se pare ca au fost “folositi” pentru finantarea deficitului bugetar”.

• Suma reprezinta 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB)
  

Fostul ministru al finantelor, Varujan Vosganian, sustine ca sumele au fost utilizate temporar pentru operatiuni de trezorerie, iar fondul poate fi reintregit prin emiterea unor titluri de stat. “Sa ma lase Basescu o luna la Ministerul Finantelor si o sa reintregesc fondul”, este raspunsul lui Vosganian la o intrebare adresata de HotNews.ro.

Daniel Daianu, fost ministru de finante in anii ’90, considera ca daca nu ar fi folosit banii din Fondul National de Dezvoltare, statul ar fi putut sa gaseasca alte solutii pentru reducerea deficitului bugetar. “La vremea respectiva, daca nu s-ar fi folosit banii din FND, statul ar fi avut doua cai: ori sa renunte la finantarea unor lucrari, adica sa reduca deficitul bugetar, fie sa emita obligatiuni pe piata si sa ridice bani de pe piata interna sau de pe piata externa. In loc sa emita obligatiuni, a utilizat bani din FND. Eu nu discut utilizarea banilor, eu discut aspecte de tehnica finantarii si de optiuni in executia bugetara”, a declarat pentru HotNews.ro, Daniel Daianu.

Cum explica surse din Ministerul Finantelor utilizarea banilor:

* “Ei sunt in contabilitate, dar nu mai existau ca si sold nefolosit in cont. Se puteau folosi pentru investitii, dar atata timp cat nu au fost folositi, atat timp cat erau in contabilitate, erau in cont la banca, era in regula si puteai sa-i folosesti altadata. Dar problema ridicata si de premier si de presedinte e ca nu erau intr-un sold disponibil in contul din banca, ci erau folositi pentru finantarea deficitului. Pe parcurs s-a facut finantarea deficitului prin alte imprumuturi, de la FMI, de la Comisie, si banii au revenit. Erau in jur de 11 miliarde lei. Erau in trezorerie si au fost folositi. In contabilitatea sunt, dar fizic nu mai erau ca sold disponibil pentru ca erau folositi pentru finantarea deficitului. Pot sa ramana in trezorerie sa finanteze deficitul la o adica, daca ai probleme.

* Potrivit acestora, principala destinatie a veniturilor din privatizare este finantarea deficitului. “Dar in acelasi timp poti si sa iei din ei si sa dai la investitii”, au precizat sursele mentionate. Acest lucru pare surprinzator in conditiile in care actul normativ privind infiintarea FND precizeaza ca banii din privatizare sunt folositi pentru investitii. Reprezentantii ministerului spun altceva: Principalul scop scris in lege este de finantare a deficitului. Sa ai bani tot timpul pentru finantarea deficitului. Si acum poti sa folosesti si pentru dezvoltare cat iti permite spatiul fiscal si deficitul, dar destinatia acestor venituri din privatizare pentru asta sunt- finantarea deficitului.

* Reprezentantii de la Finante mai spun ca banii folositi pentru finantarea deficitului bugetar inainte de 2009 au fost “pusi la loc”. “Noi asta am facut. Noi ne-am imprumutat mai mult ca sa-i avem pusi la loc, dar problema esta ca nici nu poti sa te apuci sa-i cheltui acum pentru ca asta ar insemna cresterea deficitului, pentru ca veniturile bugetare nu sunt considerate venituri bugetare anuale, iar cheltuiala e cheltuiala”.

* Reprezentantii Ministerului Finantelor invoca OUG 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului ca justificare in ceea ce priveste utilizarea banilor din FND pentru finantarea deficitului bugetar.

Vladescu: Cheltuirea acelor bani fara punerea lor la loc a fost o eroare de decizie

Intr-un interviu acordat HotNews.ro in februarie 2010, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a afirmat ca banii au fost cheltuiti legal, insa “problema este ca exista in stoc o lichiditate, in trezorerie, care a fost cheltuita si nu a mai fost refacuta”. “Problema a fost de oportunitate. A fost bine ca Romania a ramas fara nici o rezerva in trezoreria ministerului de finante? Opinia mea e ca a fost o greseala si trebuia finantat acel deficit (…) Cheltuirea acelor bani fara punerea lor la loc a fost o eroare de decizie”, a precizat ministrul.

Daca pana acum ati inteles cat de cat, iata ce spune legea:

Guvernul Tariceanu a emis in octombrie 2006 Ordonanta de Urgenta 113 privind infiintarea Fondului National de dezvoltare (FND). Potrivit actului normativ, banii proveniti din privatizari urmau sa fie folositi pentru investitii. Seful Executivului de atunci, Calin Popescu Tariceanu, a dat asigurari ca banii obtinuti din privatizare vor fi cheltuiti in mod transparent de data aceasta, nu asa cum se proceda in trecut (exemple negative fiind privatizari precum Petrom sau Romtelecom).

Ex-premierul a precizat la vremea aceea ca sumele obtinute din privatizarea BCR nu vor merge in consum, ca in trecut, ci catre “ameliorarea starii infrastructurii”. Tariceanu a spus in mai multe ocazii ca cele 2,25 miliarde de euro intrate in contul statului din privatizarea BCR vor fi utilizate pentru proiecte de infrastructura. “Vrem ca acesti bani sa mearga spre proiecte concrete de infrastructura. Ma refer aici nu numai la infrastructura rutiera, ci si la infrastructura din educatie si cea a sistemului sanitar”, a afirmat fostul premier.

In perioada in care a fost infiintat Fondul National de Dezvoltare, ministru al Finantelor era Sebastian Vladescu. “Fondul National de Dezvoltare va cuprinde toate veniturile din privatizare, iar directionarea sumelor catre diferite domenii se va face prin hotarari ale Guvernului”, a explicat atunci Vladescu.

Potrivit acestuia, in afara de banii obtinuti din BCR mai existau sume care totalizau circa un miliard de euro. Vladescu a mai afirmat, in acea perioada, ca banii vor fi investiti, in mare parte, in infrastructura rutiera.

Motivele infiintarii FND sunt expuse chiar in actul normativ de infiintare:

• necesitatea asigurarii prompte si transparente, incepand cu anul 2007, a finantarii proiectelor de investitii in infrastructura, a necesitatilor provocate de retrocedarea/restituirea activelor imobiliare, precum si suplimentarii fondurilor necesare derularii unor programe/proiecte care beneficiaza de
• finantare din fonduri europene,
• asigurarea unui mecanism de utilizare a veniturilor existente si viitoare incasate din procesul de privatizare,
• faptul ca destinatiile prevazute a fi finantate nu beneficiaza de resurse bugetare suficiente, fiind necesara asigurarea surselor de finantare corespunzatoare incepand cu exercitiul bugetar aferent anului 2007,
• precum si faptul ca veniturile din privatizare existente in contul curent al Trezoreriei Statului sau in contul in valuta deschis la Banca Nationala a Romaniei constituie surse de finantare lichide si utilizabile imediat, care nu au asociate alte costuri, fiind practic cele mai ieftine surse de finantare avute la dispozitie,in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata.

Potrivit OUG 113/2006, FND se aproba anual, prin legea bugetului de stat si are trei subdiviziuni:

• fondul destinat finantarii proiectelor de investitii in infrastructura si a altor proiecte prioritare;
• finantarea cheltuielilor generate de constructia de obiective in cazul in care s-au efectuat retrocedari;
• fondul destinat suplimentarii fondurilor necesare derularii unor programe sau proiecte care beneficiaza de finantare din fonduri europene.

Doar 700 milioane de lei au fost alocati prin HG pentru investitii. Anul trecut nu a fost solicitata nici o suma

Potrivit legislatiei, fondul se repartizeaza, la propunerea unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de Hotarari ale Guvernului. Cu sumele alocate din Fond se suplimenteaza bugetele ordonatorilor principali de credite, care vor fi evidentiate distinct si nu vor putea fi utilizate decat pentru destinatiile pentru care au fost aprobate.

Ordonatorii principali de credite raporteaza lunar Ministerului Finantelor Publice modul de utilizare a sumelor alocate. „Vor fi realizate analize lunare ale contului si Ministerul Finantelor Publice va comunica in fiecare luna, public, situatia contului, proiectele pentru care s-au utilizat sumele de bani”, declara in 2006 ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu.

HotNews.ro a facut un calcul aproximativ al sumelor alocate (nu si utilizate efectiv) prin hotarari de Guvern din FND pentru investitii. In anii 2007-2008, au fost alocate circa 700 de milioane de lei pentru diverse lucrari. Exemple: finantarea proiectelor de investitii in infrastructura de transport, infrastructurii de mediu si gospodarire a apelor, reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, constructii de locuinte sociale, lucrari de constructie a asezamintelor culturale. Au mai fost alocate sume pentru proiecte precum reabilitarea stadionului national Lia Manoliu si modernizarea Aeroportului International Iasi.

In 2009, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale nu au solicitat sume din acest Fond, sustine Ministerul Finantelor:

• “In anul 2009 prin Legea nr.18/2009 privind Legea bugetului de stat pe anul 2009 la titlul 75 „Fondul National de Dezvoltare” a fost prevazuta suma de 198.648 mii lei, iar in baza Ordonantei de Guvern nr.19/2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009, suma initiala a fost diminuata cu 176.300 mii lei rezultand dupa rectificare suma de 22.348 mii lei. Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale nu au solicitat sume, in anul 2009, din acest Fond, iar suma ramasa neutilizata  de 22.348 mii lei a fost anulata de drept la finele anului conform prevederilor art.61 alin.3 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice. Pentru anul 2010 prin Legea nr.11/2010 privind Legea bugetului de stat pe anul 2010 la titlul 75 „Fondul National de Dezvoltare” a fost prevazuta suma de 4.950 mii lei”, precizeaza Ministerul Finantelor.

Traian Basescu: “Erau 3,2 miliarde de euro, s-au risipit”. Emil Boc: “Au fost facuti praf. S-au cheltuit la cazinoul politic”

In 2009, Emil Boc si Traian Basescu au acuzat guvernarea liberala ca a risipit “trei miliarde de euro”. Mai precis, era vorba de 11 miliarde de lei care trebuiau sa existe in Fondul National de Dezvoltare. La inceputul anului 2009, premierul Boc declara: “Fondul National de Dezvoltare este practic, in acest moment, golit din punct de vedere financiar. Nu exista bani reali. Exista numai bani fictivi. Banii din vanzarea BCR si din alte privatizari au fost cheltuiti. Pe ce, numai el (fostul premier Tariceanu – n.red.) poate sa spuna. Nu exista banii acestia, este o gogoasa, o minciuna!”

In schimb, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu a spus ca banii exista, insa nu stie Guvernul sa caute. In FND s-au acumulat 11 miliarde de lei din privatizari si acesti bani pot fi utilizati pentru investitii, a precizat atunci Tariceanu. Cateva luni mai tarziu, Boc a revenit cu acuzatiile, spunand ca “Liberalii au cheltuit 3 miliarde de euro din Fondul National de Dezvoltare, ducand deficitul bugetar la 5,4%”. In iulie, Emil Boc a declarat ca va propune in sedinta coalitiei PDL-PSD, formarea unei comisii de ancheta la nivelul Parlamentului, pentru a se stabili cum s-au cheltuit trei miliarde de euro.

In acelasi timp, si presedintele Traian Basescu a afirmat ca este necesara formarea acestei comisii. “Oare de ce nu se ancheteaza cum s-au risipit in ultimele trei luni din fosta guvernare 3,2 miliarde de euro? Cred ca si acest lucru ar trebui anchetat. Fondul de Dezvoltare, rezultat din vanzarea BCR si al unei distributii de electricitate. Erau 3,2 miliarde de euro, s-au risipit. Nu mai stie nimeni. Probabil nu ne intereseaza cifrele mari (…) si aceste lucruri ar putea face obiectul unor anchete parlamentare, pentru ca sunt sume uriase in joc”, a declarat seful statului in luna iulie 2009.

“Nu stiu daca va dati seama cum ar fi stat bugetul si deficitul bugetar, daca acei bani nu erau aruncati, cel putin in prima faza, fara forme legale, fara sa fi trecut printr-o lege. Deci, sunt lucruri care trebuie toate anchetate: de la suma foarte mica, pana la cele mai mari. Se pare ca ne-am obisnuit ca sumele mari sa nu ne mai intereseze. Eu cred ca toate trebuie anchetate. Si suspiciunile care exista acum si cele peste care s-a trecut cu multa bunavointa cu vederea, desi va pot spune ca la formarea aliantei era o mare discutie, PSD-PDL, ce s-a facut cu cele 3,2 miliarde de euro, Fondul National de Dezvoltare, bani rezultati din vanzarea BCR si a distributiei Banat, mi se pare, distributiei de electricitate”, a mai spus Basescu.

In ianuarie 2010, in timpul unui discurs tinut la finalul dezbaterilor generale referitoare la proiectul Legii bugetului de stat, Emil Boc a ridicat din nou problema banilor din Fondul National de Dezvoltare, aducand acuzatii dure la adresa fostului ministru al finantelor. “Pentru ca ,in loc sa avem in 2009 bani pusi deoparte, am avut datorii puse deoparte de catre domnul Vosganian. Domnul Vosganian a fost acela care a facut praf banii din Fondul de Dezvoltare, bani care trebuiau sa mearga in infrastructura tarii, in autostrazi, in drumuri, in spitale, in scoli, si care sa se intoarca cu efecte benefice in economie. Au fost facuti praf. S-au cheltuit la cazinoul politic”.

N. Red.: Fostul ministru al Finantelor Gheorghe Pogea, fostul premier Calin Popescu Tariceanu si actuala sefa a Trezoreriei nu au vrut sa dea detalii despre acest subiect.

Sursa

După cum aţi citit deja Mihai Stepan Cazazian, zis şi Mike vioară rece, a dezvăluit că cel mai fictiv angajat al Uniunii Armenilor este, de 20 de ani, senatorul Varujan Vosganian.

Aţi citit în episoadele noastre anterioare şi de ce a făcut Mike Stepan această declaraţie.

Ceea ce însă aşteptaţi cu toţii abia acum vine:

Salariul lui Varujan Vosganian, în calitatea lui nu de senator ci de… “redactor şef coordonator” al fiţuicilor Ararat şi Nor Ghiank.

Ei bine, după câteva zile de săpături, suntem în măsură să anunţăm oficial:

Senatorul Varujan Vosganian este plătit, în calitatea sa fictivă de “redactor şef coordonator” – funcţie pe care a uitat să o şoptească în declaraţiile de avere, cu nici mai mult nici mai puţin decât: 4810 RON lunar.

În ceea ce priveşte primele încasate, preşedintele Uniunii Armenilor, Varujan Vosganian, a decis ca angajatul Uniunii Armenilor, “redactorul şef coordonator” Varujan Vosganian, să ia, pe lîngă cele 4810 ron lunar, şi următoarele prime:

- Trimestrul I 2009 – 1800 Ron

- Trimestrul II 2009 -1450 Ron

- Trimestrul III 2009 – 1800 Ron

- Trimestrul IV 2009 – 1800 Ron

Adicătelea încă 6850 Ron pentru articolele “coordonate”.

Iată, iubiţi armeni, cum a căpătat porecla “bampiru” nea Vosghi: 64570 Ron strânşi de Varujan Vosganian anul trecut dintr-o activitate pe care nimeni, până la dezvăluirile noastre, nu a ştiut-o (oficial vorbind).

Miştok!

Nu?

DNA-ul ce zice?

Da’ ANI?

Da’ Poliţia?

Că ce zice regina mamă ştim deja!

- Va urma -

Iată una din dovezi:

De ce sunt oare oamenii domnului general Opriş, şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cu ochii pe dezvăluirile noastre nu ştim dar bănuim.

Aşa că, începând de acum, facem cum am mai făcut: acceptăm jocul lui Vosganian şi lăsăm site-ul aşa.

Dezvăluirile vor continua însă în altă parte, unde contul de administrator nu este atât de uşor de spart.

Cei ce ne citesc ştiu unde să dea de noi.

Rămâneţi aproape!

Urmează salariul lui Vosganian, primele luate ilegal de acesta şi multe, multe altele.

Altceva! “Fenomenul de alocare a sumelor din aceste fonduri s-a extins atât pe parcursul anilor, dar şi în cadrul fiecărui an. În ceea ce priveşte Fondul de rezervă bugetară, dacă în anul 2007 creşterea fondului a fost “doar” de 22 ori faţă de prevederile iniţiale ale acestuia, în anul 2008 creşterea fondului a fost de circa 593 de ori”, se arată în reaportul Curţii de Conturi. Bun, în acest context, de creştere a fondului mi se pare absolut firesc să crească inclusiv alocarea sumelor din acesta. E o corelaţie absolut logică şi firească. Din nou nu e nimic anormal aici. Practic, cum bine se poate observa, toată propaganda lui Boc şi Pogea de anul trecut a fost un bluf, pentru că în altă parte trebuia să caute vinovaţii, nu la Călin Popescu-Tăriceanu. Călin Popescu-Tăriceanu a explicat toate aceste lucruri în numeroase rânduri, numai că aberaţiile au continuat în scop de manipulare. Cu ce scop s-a făcut toată această tevatură şi toată această manipulare, nu ştiu, pentru că e clar nu numai că nu a folosit la nimic, ba chiar mai mult decât atât, a reuşit să mai enerveze şi populaţia. Acum avem posibilitatea, în sfârşit, să discutăm pe cifre concrete. Sigur că acolo unde au existat cazuri clare de încălcare a legii, cum am putut vedea deturnarea de fonduri de la Ministerul Finanţelor, nimeni nu spune să nu se sesizeze organele de anchetă. Numai că punctual. Pentru că altfel, dacă stai să te întrebi care este “greaua moştenire”, cu cifrele în faţă, în mod cum nu se poate mai obiectiv, nu poţi constata altceva decât că avem de-a face cu surplusul, nu cu deficitul lăsat ca gaură neagră. Şi practic nu poţi să nu te enervezi când constaţi că un an de zile au fost tocate aceleaşi aberaţii în creierii noştri, care aberaţii s-au dovedit a fi complet fantasmagorice, iar strategia asta nu a făcut altceva decât să creeze o imagine deosebit de proastă noului Guvern, impresia generală fiind aceea că avem de-a face cu un premier incompetent, care nu face nimic altceva decât să dea vina pe fostul Guvern. Nici la Ministerul de Finanţe nu am avut de-a face cu altcineva, decât cu o persoană certată cu legea, aşa cum ANI a demonstrat pentru Gheorghe Pogea, cu o gndire opacă şi lipsită de orice logică economică. Tăriceanu spunea că are o gândire de contabil şi atât, cu care nu se pot face prea multe lucururi. Eu ţin să-l contrazic şi să spun că era de-a dreptul idiot, nu contabil. Contabilul tot calculează bine cifrele. El era cretin, după definiţia din DEX a cretinului, din simplu motiv că nu înţelegea nimic nici din ceea ce se întâmplase, nici din ceea ce avea să se întâmple la nivel de Finanţe în România. Sigur, profesia sa era cu totul alta decât Finanţele. Din ceea ce văd eu pe aici, din rezultatul auditului, pot să-mi dau seama cum nu se poate mai clar că inclusiv Curtea de Conturi a fost pornită să găsească ceva, neapărat ceva. Cu toate astea, însă, constatările ei referitoare la Guvern şi la premier în sine nu sunt decât nişte mici hachiţe, nu lucruri grave şi importante de care să te legi. Ca de exemplu, se referă la modul de formulare şi redactare a hotărârilor Guvernului privind alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară. Bine, sigur, acuma când nu ai de ce anume să te legi, te legi de formulare. Hai să nu cădem în ridicol, pentru că devenim absurzi. Poate nici mie nu-mi plac formulările lor. Şi? Ce-i cu asta? O hotărâre de Guvern nu e dovadă de talent literar contemporan. Să fim serioşi! O altă “deficienţă” constatată a fost aceea că fondurile alocate au un caracter gratuit şi general, fără a exista obligaţia de a fi rambursate. Da, dar mă întreb şi eu, din moment ce aloci nişte fonduri, ce caracter să aibă? Să aloci fonduri către Ministerul Finanţelor ca Guvern, iar Ministerul Finanţelor să le aloce Primăriei X, de exemplu, cu pretenţia ca banii să fie rambursabili Guvernului? Hai, să nu ne jucăm de-a ţurca şi să nu fim stupizi. Se mai spune, în Raportul Curţii de Conturi că banii au fost alocaţi fără a exista un control privind atingerea obiectivului final prevăzut în actul normativ de alocare şi asupra legalităţii utilizării sumelor acordate. Păi, acum, de exemplu, controlul acesta ce anume a vizat? Cum să nu existe un control? Iar dacă utilizarea sumelor nu se face legal, de aia există Parchet, de aia există DNA, de aia există o serie de intituţii abilitate ale statului. Mi se pare firesc. “În ceea ce priveşte monitorizarea şi controlul fondurilor, s-a constatat că acestea practic nu există, astfel că nu a putut fi evaluată eficacitatea folosirii lor, ceea ce poate conduce la posibilitatea finanţării din surse multiple a aceleiaşi acţiuni/obiectiv”; se mai arată în raport. Păi, acolo unde sunt suspiciuni ale unei astfel de posibilităţi, se poate chema direct DNA-ul. La respectiva entitate contractoare: de exemplu, Primăria X. Dacă a luat bani şi de la Guvern, şi din parteneriat public privat, şi din donaţii pentru reconstruirea podului Y, deja e treaba DNA-ului să verifice, nu mai e treaba auditorilor. Nu vi se pare normal? Dar punctual, pentru că, aşa, la nivel de ansamblu e cam mult şi sunt sigură că astfel de manevre este posibil să se fi făcut! “Fenomenul de alocare de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru finanţarea unor “cheltuieli curente şi de capital”, sub forma sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, a existat pe parcursul întregii perioade 1990-2008, dar a căpătat amploare în ultimii ani. Chiar şi în prezent se continuă practica alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului sub forma sumelor defalcate din TVA către bugetele locale, pentru finanţarea unor “cheltuieli curente şi de capital”, în condiţiile adâncirii crizei economicofinanciare. În mod normal, acest fond ar fi trebuit să fie drămuit cu mult mai multă grijă şi responsabilitate, pentru a putea constitui o “rezervă” reală, spre exemplu, la data de 13 mai 2009 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 605, prin care din Fondul de rezervă bugetară au fost suplimentate sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pentru finanţarea unor cheltuieli curente ale unităţilor administrativ-teritoriale cu suma de 110 milioane lei, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital aferente unor unităţi administrativ-teritoriale a fost alocată suma de 24,7 milioane lei şi a fost suplimentat bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor pentru finanţarea unor obiective de investiţii la unele unităţi de cult cu suma de 7,3 milioane lei”, se mai arată în reaportul Curţii de Conturi. În ceea ce priveşte Secretariatul General al Guvernului, condus, aşa cum spuneam, de Ilie Bolojan şi Gabriel Berca, personaje “marcante” în actualul PNL ce nu ar strica să fie luate la întrebări, s-a constatat că nu există un set formalizat de proceduri clare pentru ţinerea evidenţei proiectelor de acte normative care circulă în cadrul acestuia şi, de asemenea, nu există o legislaţie specifică aplicabilă exclusiv proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru alocarea Fondului de rezervă bugetară. De ce nu s-a întreprins nimic în acest sens? RĂSPUNSUL ESTE UNUL FOARTE SIMPLU: TOCMAI PENTRU A NU SE PUTEA VERIFICA UNDE ANUME AU AJUNS BANII, LA CE CLIENTELĂ! Sigur că Bolojan, de exemplu, a dorit să protejeze mafia sa. Din PNL, cu alocarea unor importante sume din fondul de rezervă! Astfel încât e şi normal să nu existe o evidenţă clară a actelor normative. “În majoritatea cazurilor, în aceeaşi zi, un proiect depus chiar în timpul şedinţei de guvern, fără a fi depus la Registratura generală a SGG, este analizat de către Direcţia Juridică, înscris pe agenda de lucru sau pe lista suplimentară a şedinţei Guvernului şi aprobat în cadrul şedinţei de guvern. Totodată, s-a constatat existenţa unor probleme legate de modul de evidenţiere, circuit de avizare, arhivare şi comunicare. Toate acestea conduc la un grad de transparenţă scăzut la nivelul Secretariatului General al Guvernului”, mai arată raportul Curţii de conturi referitor la SGG. Concluzia generală este că la nivelul SGG nu s-a realizat nicio analiză cu privire la necesitatea şi oportunitatea alocării sumelor din fondurile la dispoziţia Guvernului, cu toate că aceste fonduri sunt repartizate prin voinţa Guvernului şi ar trebui ca la nivelul său să existe situaţia la zi a fondurilor, atât în ceea ce priveşte nivelul sumelor repartizate, cât şi în ceea ce priveşte beneficiarii acestora, mai arată Curtea de Conturi. Păi, în acest context, nu ştiu, dar eu cred că Ilie Bolojan şi Gabriel Berca ar trebui să fie datori cu explicaţii. Sunt în viaţă, roiesc de “opoziţie” prin PNL pe acolo, practic nu ar strica să fie chemaţi de un organ abilitat competent căruia să-i explice situaţia la zi a fondurilor din perioada 2007 – 2008, precum şi cine au fost beneficiarii acestora. Să spună numai instituţiile, pentru că după aia ne dăm seama noi şi singuri cine, ce şi cum. Nu mai are nicio relevanţă. Sigur, clientela politică a PNL e în prim plan, deoarece banii fiind daţi, aşa cum se cunoaşte, către autorităţile locale reprezentate de PNL, dar şi de PSD, e normal ca şi clientela politică a PNL şi PSD să se dezvolte deosebit de puternic în jurul acestora. Mai departe, aşa cum Curtea de Conturi a constatat, la nivelul Ministerului Finanţelor, nu există criterii clare şi formalizate de clasificare a cheltuielilor ce urmează a fi finanţate din Fondul de rezervă bugetară/ Fondul de intervenţie, în vederea includerii acestora în categoria cheltuielilor urgente sau neprevăzute, ceea ce conduce la repartizarea şi utilizarea în mod arbitrar a acestor fonduri, lăsând în seama iniţiatorilor proiectelor de hotărâri ale Guvernului încadrarea cheltuielilor ce urmează a fi finanţate. Ei, nu există pe naiba? Cum să nu existe criterii? Bineînţeles că ele au existat, ba chiar au fost aproape deosebit de transparente, reprezentate din oamenii PNL-ului. Ăsta a fost criteriul de repartizare a banilor: eşti de la PNL, bine, nu, la revedere! Cum să nu existe? Iar la capitolul acesta, Varujan Vosganian chiar s-a descurcat deosebit de bine, că nu de pomană a vrut toată mafia la guvernare, nu în opoziţie. Ce se făcea ea fără Vosganian? Să fim serioşi! “De asemenea, în cadrul ministerului nu există o structură administrativă distinctă care să aibă atribuţii şi sarcini concrete în legătură cu gestionarea, monitorizarea şi derularea fondurilor de rezervă la dispoziţia Guvernului şi nu există nici proceduri privind modul de constituire, urmărire a angajării, majorării şi utilizării sumelor din aceste fonduri”, mai arată raportul Curţii de Conturi. Păi, de ce să existe? Ce, pierdea Vosganian şirul mafioţilor? Nu, nu uituc, de asta nu-mi fac griji. Putea să le monitorizeze prin telefon, eventual: “bă, ţi-au ajuns banii ăia sau îţi mai dau şi alţii, adică ai făcut un schelet de pod acolo şi restul i-ai folosit pentru campania care vine sau nu?”. De ce urmărire mai era nevoie? Urmărirea s-a făcut de la nivel de PNL pentru campanie electorală, nu de la nivel de partid. Şi să vină organele Justiţiei să verifice punctual! Şi, în continuare, concluziile care s-au desprins la nivelul Ministerului de Finanţe pot fi rezumate. Şi urmează o lungă listă pe care o voi prezenta şi eu, în continuare. Deci cum a fost avantajată clientela PNL-ului şi discreţionaritatea alocărilor făcute de Varujan Vosganian reiese din aceste concluzii cum nu se poate mai clar. Nu trebuie decât citite următoarele concluzii. Aş mai vrea să fac totuşi o menţiune şi anume că raportul Curţii de Conturi contestă sintagma precizată în multe din hotărârile de guvern fiind aceea de “cheltuieli curente şi de capital”, lăsând la latitudinea ordonatorilor principali de credite repartizarea acestora, care de cele mai multe ori nu a fost pentru “cheltuieli urgente sau neprevăzute”. Da, nu e nimic ilegal aici. Practic, prin această sintagmă se dădea mână liberă ordonatorilor principali de credite să gestioneze situaţia, acolo unde era cazul şi s-a gestionat în favoarea clienteli din PNL. Nu mai încape loc de discuţie. Nu e o aruncare de responsabilitate din partea premierului, ci, pur şi simplu, avem de-a face cu nişte atribuţii ale Ministerului Finanţelor de a vedea clar care sunt acele “cheltuieli urgente şi neprevăzute”, nu pentru a le da la clientela de partid! Mi se pare firesc acest lucru. Din punct de vedere legal, responsabilitatea revine în totalitate Ministerului de Finanţe, iar clientela, este clar că de acesta a fost avantajată. Modul discreţionar de oferire a banilor către mafia din PNL şi PSD este cum nu se poate mai clar şi explică multe lucruri, pe care le-am exiplicat şi eu nu o dată, ci pe întreg parcursul anului trecut. Din păcate, nu mă bucur deloc că am fost numai eu care am semnalat aceste lucruri din toată presa. Este grav, mai ales că s-a încercat protejarea imaginii publice a lui Crin Antonescu şi ia te uită cu ce nelegiuiri anume ne trezim aici! Nu mi se pare deloc că am avea de-a face cu o nerespectare a prevederilor unei legi organice, respectiv a prevederilor art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru că banii trebuiau să fie ordonaţi de către Ministerul Finanţelor. Chiar e foarte simplu de înţeles. De asemenea, tot din concluziile de mai jos, se poate observa că avem de-a face cu o sumedenie de sporuri plătite ca prime de te apucă durerea de cap. Cum să dai spor, de la rezerva de stat pentru… ţinută business, de exemplu? Sunt nişte enormităţi incredibile, care nu numai că trebuiau tăiate, dar luat din nou la întrebări acelaşi apropiat al lui Crin Antonescu, Varujan Vosganian cum de a făcut posibil aşa ceva! Deci nişte explicaţii deosebit de serioase sunt absolut necesare din partea fostului ministru al Finanţelor, deoarece, până în momentul de faţă, numai aberaţii şi numai poezii ne-a spus! Şi enormităţile sunt multe, aşa cum se poate observa! Nu ar strica nici explicaţiile lui Ilie Bolojan şi ale lui Gabriel Berca, evident!
Mirela Predan

Concluziile care se desprind la nivelul ministerului pot fi rezumate astfel:
 nu s-a efectuat nicio analiză asupra necesităţii şi oportunităţii alocărilor din fondurile de rezervă la dispoziţia Guvernului, implicarea ministerului în realizarea procesului legislativ limitându-se doar la furnizarea de date privind “disponibilul” acestor fonduri la data şedinţei Guvernului;
 nu există un ghid în care să fie cuprinse principiile şi procedurile de urmat în cazul alocării de sume din Fondul de rezervă bugetară/ Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, inclusiv proceduri privind evidenţierea distinctă a acestor sume, ceea ce face dificilă asigurarea corectitudinii şi coerenţei informaţiilor furnizate de acest minister, precum şi efectuarea unor verificări în legătură cu aceste aspecte;
 are un rol “post-factum” în procesul de elaborare, avizare şi aprobare a hotărârilor, avizarea rezumându-se la confirmarea că există “disponibil” pentru a fi alocat, restul operaţiunilor fiind de modificare a bugetelor ordonatorilor principali de credite implicaţi;
 nu a fost creată o bază de date informatizată care să conţină informaţii cu privire la fondurile la dispoziţia Guvernului în timp real;
 nu a efectuat monitorizarea sumelor alocate din fondurile la dispoziţia Guvernului, conform articolului 55 din Legea nr. 500/2002, care prevede că “Ministerul Finanţelor Publice solicită ordonatorilor principali de credite, în cursul anului, rapoarte periodice privind gradul de utilizare a fondurilor publice în vederea monitorizării execuţiei bugetare”. De asemenea, nu au fost identificate rapoarte în acest sens şi nici alte situaţii din care să rezulte faptul că ministerul a controlat modul de utilizare a sumelor primite din fondurile la dispoziţia Guvernului;
 în perioada 2007-2008 nu au fost efectuate monitorizări/controale din partea autorităţilor publice implicate în derularea fondurilor la dispoziţia Guvernului. Astfel, ordonatorii principali de credite ai administraţiei publice centrale desemnaţi în unele hotărâri de alocare a fondurilor pentru a controla modul de utilizare a sumelor alocate din aceste surse nu au efectuat astfel de controale la niciunul dintre beneficiarii sumelor alocate şi nici MFP, prin organele sale teritoriale (direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale), nu a efectuat controale conform art. 1 din Legea nr. 30/1991 privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Gărzii Financiare, actualizată.
Concluzia generală este aceea că a existat un grad scăzut de transparenţă în gestionarea şi administrarea fondurilor publice în cazul Fondului de rezervă bugetară şi a Fondului de intervenţie.

 La nivelul celorlalţi ordonatori principali de credite ai administraţiei publice centrale:
�toţi ordonatorii care au primit sume din Fondul de rezervă bugetară şi Fondul de intervenţie au renunţat la credite bugetare în aceeaşi perioadă; majoritatea ordonatorilor principali de credite susţin că cererile de fonduri şi evaluarea caracterului urgent şi neprevăzut al cheltuielilor sunt cuprinse în notele de fundamentare a proiectelor de hotărâri ale Guvernului;
�de asemenea, s-a constatat că fondurile solicitate de ceilalţi ordonatori de credite au constituit doar fonduri în completare şi nu pentru finanţarea integrală a diverselor obiective, iar uneori aceste fonduri au fost imobilizate în fondul de rulment la dispoziţia ordonatorului principal de credite timp de mai mulţi ani, obiectivele nefiind realizate nici până la data auditului.

Concluziile rezultate din analiza răspunsurilor la chestionarele transmise pot fi rezumate astfel:

 toţi ordonatorii principali de credite au renunţat pe parcursul anului la credite bugetare din diferite cauze, care nu conving asupra fundamentării acestor renunţări;
 nu au existat criterii clare de evaluare a necesităţii şi oportunităţii pentru alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, ceea ce poate conduce la ideea alocării discreţionare a fondurilor la dispoziţia Guvernului;
 unii ordonatori principali de credite confundă “legalitatea” cu “necesitatea şi oportunitatea” alocării sumelor din Fondul de rezervă bugetară. În acest context, se afirmă că “urgenţa” sau faptul că acele cheltuieli erau “neprevăzute” a fost statuat prin hotărârile Guvernului prin care sumele au fost alocate.

 La nivelul ordonatorilor principali de credite ai administraţiei publice locale, rezultate din rapoartele de audit întocmite la nivel teritorial:
�în majoritatea cazurilor, la nivelul entităţilor auditate nu au existat solicitări exprese de sume din Fondul de rezervă bugetară. În cazul în care acestea au existat, nu au avut la bază fundamentări ale solicitărilor nici din punct de vedere al încadrării în categoria cheltuielilor urgente sau neprevăzute şi nici din punct de vedere al nivelului sumei solicitate;
�fără o fundamentare din partea beneficiarilor direcţi, aceştia au fost puşi în situaţia de a primi sume pe care nu le-au cerut, sume alocate de regulă la sfârşitul anului, când nu mai puteau fi utilizate legal până la sfârşitul exerciţiului bugetar. De regulă, în cazul în care au existat solicitări, s-a constatat că entităţile auditate au cerut alocări de fonduri fără a cunoaşte sau fără a fi interesate de provenienţa acestora (Fond de rezervă bugetară, buget local, alte sume primite de la bugetul de stat etc.), solicitarea fiind efectuată pentru acoperirea unor necesităţi curente;
�de cele mai multe ori, sumele din Fondul de rezervă bugetară au fost alocate chiar şi în cazul în care entităţile respective dispuneau de venituri proprii suficiente pentru a-şi acoperi cheltuielile sau chiar înregistrau excedent la data primirii sumelor;
�un fenomen care a căpătat o amploare deosebită îl reprezintă acela că sumele alocate din Fondul de rezervă bugetară prin hotărâri ale Guvernului nu au avut prevăzută o destinaţie precisă a cheltuielilor pe categorii, sintagma precizată în multe din hotărârile de guvern fiind aceea de “cheltuieli curente şi de capital”, lăsând la latitudinea ordonatorilor principali de credite repartizarea acestora, care de cele mai multe ori nu a fost pentru “cheltuieli urgente sau neprevăzute”. Aceasta pune sub semnul întrebării legalitatea hotărârilor de guvern aprobate prin care au fost alocate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru destinaţia menţionată mai sus, cu nerespectarea prevederilor unei legi organice, respectiv a prevederilor art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, s-a constatat că s-a pierdut caracterul iniţial de fond de rezervă care ar trebui folosit doar la nevoie, în cazul apariţiei unor evenimente urgente sau neprevăzute;
�la entităţile auditate nu a fost efectuată nicio analiză a execuţiei bugetare din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea alocării de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, entităţile auditate nu au evidenţiat separat în bugetul de venituri şi cheltuieli acele cheltuieli efectuate din Fondul de rezervă bugetară şi din Fondul de intervenţie;
�la nivelul entităţilor auditate nu au existat proceduri şi metodologii interne care să permită efectuarea atât a unei analize asupra necesităţii şi oportunităţii acordării de sume din Fondul de rezervă bugetară, cât şi asupra modului de utilizare a sumelor în cauză. În această situaţie nu s-a putut stabili dacă sumele alocate au fost într-adevăr necesare pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute;
�sumele primite din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se depersonalizează, întrucât acestea sunt virate în acelaşi cont bancar prin care se încasează veniturile proprii ale entităţii şi tot din acest cont se efectuează toate plăţile acesteia, inclusiv cele din Fondul de rezervă bugetară;
�la nivelul entităţilor auditate nu s-a constatat existenţa unei persoane/structuri responsabile cu monitorizarea derulării sumelor alocate din fondurile la dispoziţia Guvernului, această activitate fiind desfăşurată în cadrul departamentului economic;
�s-au constatat şi alte abateri de la legalitate şi de la regularitate după cum urmează:
�nerespectarea prevederilor art. 4 din OUG nr. 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, aprobată prin Legea nr. 258/2009, referitoare la regularizările cu bugetul de stat din proprie iniţiativă de către ordonatorii principali de credite a sumelor rămase neutilizate la finele anului 2008;
�efectuarea unor plăţi nelegale constând în decontarea unor lucrări neefectuate (judeţele Bihor, Botoşani, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Tulcea etc.);
�decontarea contravalorii unor materiale – inexistente la data controlului;
�acordarea de tichete cadou (judeţele Alba, Prahova, Tulcea etc.);
�acordarea unor drepturi băneşti nereglementate de dispoziţiile legale în vigoare, cum ar fi, de exemplu în judeţul Satu Mare, plata unor drepturi pentru “menţinerea stării de sănătate în muncă, ţinută business”;
�schimbarea destinaţiei obiectivului pentru care s-a primit finanţare (judeţele Botoşani, Buzău, Ialomiţa);
�mobilizări de fonduri (judeţele Dâmboviţa, Hunedoara etc.).

* “In campania electorala pentru Crin Antonescu obligatia mea, ca vicepresedinte, a fost sa asigur o finantare echivalenta cu 50.000 de euro si la filiala judeteana circa 20.000 de euro.

* In PNL intotdeauna, si probabil in fiecare partid, dupa campaniile electorale au mai ramas unele datorii. poate ca unii au finantat un partid cu anumite conditii. Eu cred ca si de data asta PNL va scapa cu onoarea nestirbita si ca pina la urma sumele vor fi platite”

a declarat Vosganian in emisiunea 3×3 de la Realitatea TV.

PNL are datorii de peste 1,5 milioane de euro in urma campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale.

Astfel ne-am procopsit cu o nouă serie de documente foto, audio şi mai ales video pe care ne grăbim să vi le prezentăm.

Anunţăm deci public atât pe bampiru’ Varujan Vosganian  cât şi pe cei din conducerea Uniunii Armenilor ce susţin încă în postul de profesor pe Narine Bogdan Căuş că avem întreaga serie de filmări şi fotografii făcute la aşa numitu-l “G party”. Cum anunţăm public că ceea ce aţi văzut până acum postat sunt chestiuni foaaaaaarte cuminţi în raport cu ceea ce a rămas nepublicat.

Aşadar, de veţi avea răbdare, veţi vedea cum, pe lângă droguri şi alcool, la vestitul bairam Arminesc s-a filmat şi o foarte originală partidă de sex. Cine cu cine, cum şi de ce, vom dezvălui curând.

Până atunci se cade să mulţumim lui V.N., care ne-a pus la dispoziţie o parte din materialul de mai jos.

Ţineţi aproape!

Aşa după cum v-am promis, după ce am publicat lista angajaţilor Uniunii Armenilor din Romania, astăzi vom publica prima parte din lista cu salariile tăietorilor de frunze pentru câinii comunitari, aşa cum figurează ea la DRI:

1. Antonian Narcis Ştefan – 1145 Ron

2. Bartumian Drtad – 2518 Ron

3. Boiangian Giani – 270 Ron

4. Bostangian Mariam – 1310 Ron

5. Fabian Anton – 658 Ron

6. Ghazarian Avedis – 1150 Ron

7. Gheorghiu Mihai – 1310 Ron

8. Gheorghiu Natalia – 2518 Ron

9. Hăţulescu Mihai – 1750 Ron

10. Kerpician Eduard – 540 Ron

11. Kevorkian Mairiţa – 270 Ron

12. Laudă Mirona – 2700 Ron

13. Margarian Bergi – 4350 Ron

14. Martaian Vartan – 1670 Ron

15. Martaian Garbis – 370 Ron

16. Scrijoschi Lucreţia – 1005 Ron

17. Stepan Mihai – 2825 Ron

18. Stepan Simona – 600 Ron

19. Tergucasian Madlene – 1150 Ron

20. Terzian Sirun – 2500 Ron

21. Nastasia Elena – 540 Ron

De menţionat că poziţiile  5 + 6 au fost eliminate începând cu 2010, suma astfel rezultată fiind împărţită între poziţiile  17 şi 14.

Iar dacă v-a plăcut ce aţi citit aici aveţi puţintică răbdare. În curând vom publica lista cu sumele primite de ceilalţi angajaţi. Urmează lista cu primele oferite trimestrial angajaţilor şi, mai ales, lista cu salariul + primele pe care preşedintele Varujan Vosganian le dă iar angajatul Varujan Vosganian le încasează.

Ţineţi aproape!!!

Rămâneţi aproape!

Vă asigurăm că merită!!!

Povestea acestui text este lungă şi o vom tipări, aşa cum ne-a fost ea istorisită în scrisoare, într-unul din episoadele viitoare ale serialului nostru “Cenzurat de ARARAT”.

Până atunci citiţi acest interviu care a fost, iată, oprit de la publicare timp de 12 ani de către şefii Uniunii Armenilor!!!

FRAR

□ După ce interese obscure le-au vândut tot avutul, armenii din Bacău se luptă să supravieţuiască.

□ Aproximativ 70 de familii de armeni se adună, pe rând, într-o cameră din casa unei bătrâne de 91 de ani, pentru a ţine şedinţe de comitet.

□ Uniunea Armenilor din România „îi ajută” doar cu 400.000 lei lunar şi cu telefoane în care sunt întrebaţi de sănătate.

□ Din indiferenţa Uniunii Armenilor din România şi a Bisericii Armene, cei care profită sunt afaceriştii care cumpără şi închiriază toate bunurile armenilor.

Dialogul de mai jos, purtat recent cu domnul Calustian, preşedinte al Uniunii Armenilor – Filiala Bacău, constituie un semnal de alarmă pentru toţi armenii din România. Din păcate, nu este primul semnal de alarmă tras în sânul Uniunii Armenilor din România în ultimii 9 ani. Este, însă, până acum, cel mai puternic.
Strict autentic, cazul Bacău nu face decât să demonstreze că dis-funcţionalităţile ivite după 1989 între Biserica Armeană şi Uniunea Armenilor din România, nu fac decât să dăuneze unei comunităţi armene din ce în ce mai mici dar care, în atâtea sute de ani, şi-a adus un puternic aport la dezvoltarea României.
Ignoraţi de Biserica Armeană, uitaţi de Uniunea Armenilor din România, armenii din Bacău se îndreaptă, sigur şi rapid, spre pieire.
- Domnule Calustian, ce s-a schimbat în sânul comunităţii armene din Bacău de la ultima vizită a domnilor Vosganian şi Pambuccian în oraşul dumneavoastră?
- În primul rând, s-a reorganizat comitetul. Era preşedinte domnul Sahaghian, erau secretarii, membrii. S-a schimbat atunci comitetul, inclusiv preşedintele. Domnul Sahaghian era „prea ocupat”, avea şi un post de consilier la prefectură. De fapt, refuza colaborarea cu noi, era ocupat cu o colaborare mai intensă, mai subiectivă, cu Biserica Armeană din Bucureşti.
Astfel au început problemele, probleme pe care le-am discutat şi cu domnul Varujan Pambuccian. I-am spus dânsului că pentru noi cea mai importantă problemă, cea mai stringentă, este cea a imobilului care a fost cedat. Biserica Armeană ne-a spus iniţial că l-a închiriat (fără a ne preciza şi pe ce perioadă), apoi că l-a vândut unui cetăţean român. I-am spus domnului Pambuccian că puteam face în acest imobil un lăcaş de cult, un cabinet medical, un mic azil. Am fost însă ignoraţi total. S-a ajuns ca acest cumpărător român să primească şi o delegaţie din partea Bisericii Armene, având prioritate astfel peste tot în Bacău. Tot ce vă spun eu acum am spus şi la Bucureşti, la Biserica Armeană, într-o serie de scrisori către Biserica Armeană.
- După ce aţi comunicat toate aceste lucruri domnului Varujan Pambuccian, s-a luat vreo măsură?
- Nu. Când i-am spus că nu avem sediu, domnul Pambuccian mi-a spus – vorbeam la telefon – să iau legătura cu domnul Nicolae Lupu, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, că ne va juta. Când am vorbit cu acesta, solicitând un sediu, mi-a răspuns: „Domnule, eu sunt membru PDSR. Dumneata ştii că nici PDSR Bacău nu are un sediu stabil?”
- Câţi armeni există în Bacău?
- Aproximativ 70 de familii.
- Şi aceste familii nu au nevoie aici de o filială a Uniunii Armenilor, nu au nevoie de un sprijin?
- Neapărat! Ce putem face singuri? Este altceva când avem şi sprijinul unor oameni competenţi. Domnii Vosganian şi Pambuccian nu trebuie să uite că, dacă acum au puterea, puterea aceasta noi le-am dat-o. Decât să stea domnul Vosganian la Iaşi, ar trebui să vină o dată la Bacău, să rezolvăm împreună aceste lucruri.
- Când a fost ultima dată conducerea Uniunii Armenilor la Bacău?
- Acum doi ani, în 1996, să ne ceară votul. De atunci nu am mai primit decât telefoane, şi alea din când în când.
- Şi au rezolvat ceva telefoanele?

- Nu au rezolvat nimic. Suntem tot aici, la fel de neglijaţi şi uitaţi de toţi. Până şi pământul te aparţinea armenilor s-a vândut la români. Totul s-a lucrat sus!

- Sus unde?
- La Bucureşti. La Biserica Armeană, la frumosul domn Şaram Hazarian. Acolo se trag toate sforile.
- Ce soluţie credeţi că există?
- Să se ţină legătura şi cu noi, să se mai vină pe aici. Din câte ştiu, conducerea Uniunii Armenilor este liberă la sfârşitul săptămânii. Nu cred că nu se poate găsi timp, o dată la două-trei luni, să vină aici, să vadă ce facem şi cum trăim.
- Unde se întâlnesc acum armenii din Bacău?
- La mine acasă, la mama mea. Avem acolo o cameră liberă. Acum doi ani, găsisem o cameră liberă de închiriat, o chirie de 100.000 lei lunar. Când i-am spus asta domnului Pambuccian, mi-a spus că există două motive pentru care refuză: este preţul prea mare şi nu este în centrul oraşului. Am vrut atunci să-l întreb dacă ştie cam cât costă chiria unei camere în centrul oraşului Bacău. Aşa am ajuns să ţinem şedinţele de comitet în casa mamei mele, care are 91 de ani. Ni se spune că există o luptă între Biserică şi Uniunea Armenilor. Dar, vă întreb eu, ar mai exista Biserica Armeană dacă nu ar mai fi enoriaşi? Ar mai exista fără Comunitate, fără noi? Biserica nu există fără enoraşi, iar enoriaşii sunt membri ai Uniunii Armenilor din România. Eu sunt şi enoriaş al Bisericii Armene şi membru al Uniunii Armenilor, şi atunci, este normal să existe această luptă?!
- Deci nici Biserica Armeană şi nici Uniunea Armenilor nu vă ajută!

- Dar Uniunea Armenilor măcar ne dă câte un telefon – „Ce mai faceţi? Mai trăiţi?” Biserica nici atât nu face, ne-am mulţumi dacă ar face măcar asta. Dar Biserica Armeană are telefon? Să le dăm noi un telefon, dacă nu ne dau ei. Faptul că s-a demolat biserica din Bacău în 1972 nu înseamnă că Biserica nu trebuie să mai ia legătura cu enoriaşii de aici!
- La nivelul Primăriei Bacău v-a ajutat cineva?
- Cu ce să ne ajute primăria? Ne mai dă vreo 70.000 lei ca ajutor social. Atât!
- Practic, sunteţi ca şi inexistenţi!
- Cam aşa ceva se vede de la Bucureşti. Nu
avem nici măcar o ştampilă, şi asta trebuie să o facem noi. Nu ni se dă nici o importanţă! Bucureştiul îşi aduce aminte de noi doar la alegeri! Atunci suntem foarte importanţi!
- înseamnă că în curând vor începe vizitele…
- Da. Cred că nu îi mai ajutăm, o să facem şi nioi ca dânşii – vom fi greu de găsit, ne vom ascunde. Nu ne vor mai găsi. Puteţi scrie asta, ăsta-i adevărul: Biserica Armeană şi Uniunea Armenilor îşi aduc aminte de noi doar la alegeri, atunci au nevoie de foarte multe voturi, vor deputaţi, senatori. Când domnul Pambuccian a venit la Bacău, la Casa de Cultură, era sala arhiplină de membri şi simpatizanţi. Dânsul credea că armenii din Bacău sunt nişte rahaţi, că Moldova-i un spanac…
- Şi ce a făcut pentru armenii din Bacău?
- Până în prezent? Nimic. Abia ne dă 400.000 lei pentru cei câţiva bătrâni armeni care au nevoie de ajutor financiar.
- Credeţi că, până la viitoarele alegeri, se va mai schimba ceva?
- Doi ani au trecut. Mai rămân doi. Cred că în ultimul an, chiar înaintea alegerilor, vor începe să mişte câte ceva. Sunt sigur că aşa va fi.
- În final, ce vreţi să comunicaţi conducerii Uniunii Armenilor din România?
- Ce să le comunic? Le-am ura de sănătate şi le-am spune să ne ajute. În halul în care au făcut-o şi până acum!

A consemnat Fabian ANTON
Bacău, 22 oct. 1998

Pe de altă parte, cum am promis, vom posta curând o senzaţională filmare cu Mustangul alcoolic Ştefan Narcis Antonian, cel dătător de muie senatoriale.

Cum, ca să fie şoul complect (ca să vorbim ca Regina Mamă) vom demara şi serialul “Viaţa şi afacerile pseudo-armeanului Zare Nazaryan” cu dezvăluiri, foto şi video, despre cum se învârt banii la Ieşi cu ajutorul bampirului Vosganian.

Rămâneţi deci aproape!

Ce să faci, dom’ pseudo-poet, dacă asta aţi produs timp de 20 de ani?

Şi nu mai staţi atât pe net în timpul serviciului. Ştim că frecaţi menta da’ sunteţi plătiţi totuşi să lucraţi nu să vă beliţi ochii pe site-un nostru. Avem cititori destui şi fără voi.

Astfel, într-o înregistrare datată 13 octombrie 2009*, Mike Stepan Cazazian, ofticat la culme că am publicat date privind salaru’ pe care tanti croitoreasa Simona îl ia – fiindcă încă îl ia – ilegal de vro douăj de ani de la statul român ca să se dea redactor “Ararat”, declară sus şi tare:

“Cel mai fictiv angajat al Uniunii Armenilor nu este nevastă-mea ci Varujan Vosganian!”

Apoi, tot pe bandă, vin şi lămuririle:

“De ce nu spun ăştia de pe site că Varujan ia de 20 de ani bani ilegal de aici!”

Eeeeee, noi, auzind asta, am trecut la treabă.

Ne-am uitat pe declaraţiile de avere ale papagalului senator dar de acolo cu greu reisese aşa ceva.

Asta pencă, aşa cum vedeţi, nenea Vosghi se cam încurcă în declaraţii. Întâi spune că este preşedinte al Uniunii Armenilor, organizaţie non profit (deci care nu-l plăteşte):

Apoi, în altă declaraţie de avere, Văru Jan îşi aduce aminte că totuşi ia anual 45 100 de la UAR, tot ca preşedinte:

Treabă al dracu de încurcată de vreme ce, conform statutului UAR (o să-l publicăm curând) şi după cum aţi citit şi în comentariile vizitatorilor noştri, funcţia de preşedinte al unei formaţiuni minoritare este onorifică şi nu se plăteşte.

Dar trecem peste…

Am scormonit însă mai departe, să vedem ce dracu’ ştie Mihai Stepan Cazazian – zis vioară rece – şi nu ştie comunitatea armeană.

Ei bine, iată:

Într-o adeverinţă datată 2009, colonelul Berci Margarian scrie:

“Prin prezenta se adevereşte că Domnul Varujan Vosganian este încadrat cu carte de muncă în cadrul Uniunii Armenilor din România în funcţia de redactor şef coordonator al publicaţiilor ARARAT şi NOR GHIANK“

E, asta da bombă… Deci redactorul şef al fiţuicilor nu a fost nici Mihai Stepan, nici Bogdan Căuş nici măcar Bedros os de Ros?

Frumos vă şade dom’ fost senator?

Păi şi, de sunteţi “redactor coordonator”, ce mama dracu’ aţi coordoonat în afara dezastrului la care aţi adus comunitatea?

Şi, mai ales, unde dracu’ aţi trecut funcţia asta în declaraţiile de avere???

Şi-atunci nu are dreptate Mike vioară rece să spună că cel mai fictiv dintre fictivii sugători de bani ai statului român sunteţi matale???

* Ţinem la dispoziţia DNA şi ANI atât înregistrările cu Mihai Stepan Cazazian şi gaşca lui cât şi documentele privind falsul în declaraţii al fostului senator Varujan Vosganian.

- Va urma. În partea a II-a veţi afla cu ce salariu s-a autoîmpropietărit

timp de 20 de ani Varujan Vosganian şeful depravaţilor armeni din România -

Ţineţi aproape!

Veţi vedea de ce a ajuns la DNA şi ANI nenea gargaragiul Varujan Vosganian!

Pe de altă parte, în curând noi materiale senzaţionale (video) cu “Mustangul” Eduard Narcis Ştefan Antonian şi cu Arminica Belgica (au sosit pozele fraţilor).

Ţineţi aproape!!!

Ba că filmu’ e o făcătură, ba că nu e ele în film, ba că nu e nimic naşpa să mergi la bairame cu beţii şi droguri, ba că nu se droghează nemenea coloşa.

Noi, băieţi de cometet ce suntem, am spus că revenim şi asta facem.

Deci, întâi de toate, priviţi cu atenţie filmul:

Uitaţi-vă bine-bine mai ales la pasajul dintre minutele 0.19 – 0.25.

Acuş facem concurs: cine ghiceşte ce anume rotocoleşte (adik face sul) gagica aia din dreapta în mână, şi apoi pasează tipului de lângă ea, are de la noi premiu mare premiu: un weekend cu Regina Mamă. Da’ la concurs să nu pariticipe şi micul prinţ Vosghi şi nici neepilata lu’ mama şuncoasă, că nu-i frumi, ok?

Şi, dacă spuneţi că aveţi iluzii optice, mai postăm şi o poză (deocamdată) în care am bifat noi locurile unde tre să-şi belească ochii labagii de la Uniunea Armenilor:

Ia ghici, nene Varujan Vosganian, ce e alea?

Cum? Nu ştii ce e aia trompetă? Nuuuuuu, nu e aia de crede madam conselera matale, Ramona… Aia e altceva, nu-i frumi să spunem acu’ că ne aude copiii… Nu ştie nici fotomodeala lu’ senatoru prăjit??? NU??? Nici Regina Mamă??? Păcat! Puteaţi s-o întrebaţi pe Armina Stepan Cazazian da’ nu v-aţi mişcat îndejuns de iute ş-o pasat-o tacsu, Mike vioară rece, în Belgia, la adăpost… Ea vă lămurea sigur.

Da’ nu-i nemic, hai că ne îndurăm noi şi vă şoptim (de la matale am învăţat asta, cu şoaptele, de când ne-ai căpiat cu romanu ăla de căcat). Ete:

“Trompetă” sau “joint” sau “cui” sau “gigi” = tigara cu marijuana, confectionata in general din foite speciale, mai mari decat cele pentru tigarete. Jointul are in general un capat mai subtire, de unde se trage fumul, si unul mai gros, de unde se aprinde. este foarte usor de identificat datorita formei sale total diferite de a alor tigari.

Pricipişi?

Hai că vom reveni.

Ciao pisi!

Scuzaţi calitatea filmării dar nimeni nu mai era treaz la ora când s-a tras pelicula:

Vom reveni cu amănunte (foro şi video) curând.

Natalia Gheorghiu şi-a făcut plinu de bani. Madlen Tergucasian aidoma. Ceilalţi nu ştim, depinde de se îndură colonelu Berci Margarian să le deie ceva mărunţiş.

Noi însă suntem gigea şi sărbăm cum să cuvine ziua asta.

Aşa cum am promis azi, la orele 16.30 fix, vom posta un filmuleţ miştok în care veţi vedea ce fumează şi cum se distrează piţipoancele Uniunii Armenilor când se dau la un bairam.

Ne vedem la 16.30. Nu de alta dar poate aşa o să steie dracu mai mult la sediul UAR labagii lui Vosghi.

Ciao pisi!!!

Redactorul şef al fiţuicilor armeneşti din România, lăutarul Mihai Stepan Cazazian, zis şi Mike vioară rece, consortul croitoresei ce a ajuns redactoare fără să scrie măcar vreun rând şi tatăl lui Arminica Belgica, aia ce urla pe blog că “vrea iarbă” face dezvăluiri senzaţionale şi, ca să-şi scape pielea, îl atacă direct pe Varujan Vosganian.

Semn că nu mai e mult şi actuala gaşcă de labagii din fruntea Uniunii Armenilor se va duce dracu de râpă.

Rămâneţi aproape!

Va merita!!!

Până mâine un indiciu şi o întrebare:

Nu, nu este Armina Stepan Cazazian (despre ea vom avea în curând un material supercul sosit taman din Belgia).

Dar alea care sunt în film pot să ne traducă, aşa, pe înţelesu’ lu’ Edi Horasangian sau şi mai rău, al lui fracsu, Bedros Os de Ros, ce înseamnă “joint”. Sau “trompetă”. Sau “cui”?

Ne vedem mâine!!!

Domeniul principal de activitate al noii afaceri este “Activitati imobiliare pe baza de tarife sau contract Cod CAEN 703″ dar, după cum veţi vedea aici, nea Terzian şi-a mai tras încă 96 de activităţi, ca să aibă din ce suge banii.

Printre ele: editarea de carte şi reviste, comerţ cu autovehicule, fabricarea de îngheţată şi vin, jocuri de noroc şi pariuri.

Întregul prohod îl citiţi aici:

“Cod CAEN 0113; Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru băuturi şi mirodenii;
Cod CAEN 0141; Activităţi de servicii anexe agriculturii;grădinărit peisagistic (arhitectură peisageră);
Cod CAEN 1532; Fabricarea sucurilor de fructe şi legume;
Cod CAEN 1552; Fabricarea îngheţatei;
Cod CAEN 1586; Prelucrarea ceaiului şi cafelei;
Cod CAEN 1593; Fabricarea vinurilor;
Cod CAEN 2211; Editarea cărţilor;
Cod CAEN 2212; Editarea ziarelor;
Cod CAEN 2213; Editarea revistelor şi a periodicelor;
Cod CAEN 2214; Editarea înregistrărilor sonore;
Cod CAEN 2215; Alte activităţi de editare;
Cod CAEN 2221; Tipărirea ziarelor;
Cod CAEN 2222; Alte activităţi de tipărire n.c.a.;
Cod CAEN 2223; Legătorie;
Cod CAEN 2224; Servicii pregătitoare pentru pretipărire;
Cod CAEN 2225; Alte lucrări de tipografie;
Cod CAEN 2231; Reproducerea înregistrărilor audio;
Cod CAEN 2232; Reproducerea înregistrărilor video;
Cod CAEN 2233; Reproducerea înregistrărilor informatice;
Cod CAEN 3611; Producţia de scaune;
Cod CAEN 3612; Producţia mobilierului pentru birou şi magazine;
Cod CAEN 3613; Producţia mobilierului pentru bucătării;
Cod CAEN 3614; Producţia altor tipuri de mobilier;
Cod CAEN 3710; Recuperarea deşeurilor şi resturilor metalice reciclabile;
Cod CAEN 3720; Recuperarea deşeurilor şi resturilor nemetalice reciclabile;
Cod CAEN 4511; Demolarea construcţiilor, terasamente şi organizare de şantiere;
Cod CAEN 4521; Construcţii de clădiri şi lucrări de geniu;
Cod CAEN 4522; Lucrări de învelitori, şarpante şi terase de construcţii;
Cod CAEN 4525; Alte lucrări speciale de construcţii;
Cod CAEN 4531; Lucrări de instalaţii electrice;
Cod CAEN 4532; Lucrări de izolaţii şi protecţie anticorozivă;
Cod CAEN 4533; Lucrări de instalaţii tehnico-sanitare;
Cod CAEN 4534; Alte lucrări de instalaţii;
Cod CAEN 4541; Lucrări de ipsoserie;
Cod CAEN 4542; Lucrări de tâmplărie şi dulgherie;
Cod CAEN 4543; Lucrări de pardosire şi placare a pereţilor;
Cod CAEN 4544; Lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri;
Cod CAEN 4545; Alte lucrări de finisare;
Cod CAEN 5010; Comerţ cu autovehicule;
Cod CAEN 5020; Întreţinerea şi repararea autovehiculelor;
Cod CAEN 5111; Intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semiproduse;
Cod CAEN 5112; Intermedieri în comerţul cu combustibili, minerale şi produse chimice pentru industrie;
Cod CAEN 5113; Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi de construcţii;
Cod CAEN 5115; Intermedieri în comerţul cu mobilă, articole de menaj şi de fierărie;
Cod CAEN 5116; Intermedieri în comerţul cu textile, confecţii, încălţăminte şi articole din piele;
Cod CAEN 5117; Intermedieri în comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun;
Cod CAEN 5118; Intermedieri în comerţul specializat în vînzarea produselor cu caracter specific, n.c.a.
Cod CAEN 5119; Intermedieri în comerţul cu produse diverse;
Cod CAEN 5134; Comerţul cu ridicata al băuturilor;
Cod CAEN 5157; Comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor;
Cod CAEN 5211; Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun;
Cod CAEN 5212; Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare;
Cod CAEN 5225; Comerţul cu amănuntul al băuturilor;
Cod CAEN 5227; Comerţul cu amănuntul în magazine specializate, al produselor alimentare;
Cod CAEN 5231; Comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice;
Cod CAEN 5233; Comerţul cu amănuntul al produselor cosmetice şi de parfumerie;
Cod CAEN 5241; Comerţul cu amănuntul al textilelor;
Cod CAEN 5242; Comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei;
Cod CAEN 5243; Comerţul cu amănuntul al încălţămintei şi articolelor din piele;
Cod CAEN 5244; Comerţul cu amănuntul al articolelor de iluminat şi de uz casnic;
Cod CAEN 5245; Comerţul cu amănuntul al articolelor şi aparatelor electro-menajere, al aparatelor de radio şi televizoare;
Cod CAEN 5246; Comerţul cu amănuntul cu articole de fierărie, cu articole din sticlă şi cu cele pentru vopsit;
Cod CAEN 5247; Comerţul cu amănuntul al cărţilor, ziarelor şi articolelor de papetărie;
Cod CAEN 5248; Comerţul cu amănuntul în magazine specializate, al altor produse n.c.a.
Cod CAEN 5250; Comerţul cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine;
Cod CAEN 5261; Comerţul cu amănuntul prin corespondenţă;
Cod CAEN 5262; Comerţul cu amănuntul prin standuri şi pieţe;
Cod CAEN 5263; Comerţul cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine;
Cod CAEN 5510; Hoteluri;
Cod CAEN 5523; Alte mijloace de cazare;
Cod CAEN 5530; Restaurante;
Cod CAEN 5540; Baruri;
Cod CAEN 6023; Transporturi terestre de călători, ocazionale;
Cod CAEN 6024; Transporturi rutiere de mărfuri;
Cod CAEN 6311; Manipulări;
Cod CAEN 6312; Depozitări;
Cod CAEN 6330; Activităţi ale agenţiilor de voiaj şi a tur-operatorilor; activităţi de asistenţă turistică n.c.a.
Cod CAEN 6521; Activităţi de creditare pe bază de contract (Leasing financiar);
Cod CAEN 6522; Alte activităţi de creditare;
Cod CAEN 6523; Alte tipuri de intermedieri financiare;
Cod CAEN 6601; Activităţi de asigurări de viaţă;
Cod CAEN 6602; Activităţi ale caselor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
Cod CAEN 6603; Alte asigurări (exceptând asigurările de viaţă);
Cod CAEN 7011; Dezvoltare imobiliară;
Cod CAEN 7012; Cumprarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii;
Cod CAEN 7020; Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;
Cod CAEN 7110; Închirierea autoturismelor şi utilitarelor de mică capacitate;
Cod CAEN 7412; Activităţi de contabilitate, revizie contabilă, cosultanţă în domeniul fiscal;
Cod CAEN 7414; Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management;
Cod CAEN 7420; Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea;
Cod CAEN 7440; Publicitate;
Cod CAEN 7450; Selecţia şi plasarea forţei de muncă;
Cod CAEN 7485; Activităţi de secretariat şi traducere;
Cod CAEN 7487; Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor;
Cod CAEN 9003; Salubritate, depoluare şi activităţi similare;
Cod CAEN 9271; Jocuri de noroc şi pariuri”

Frumos, nu?

Şi, dacă v-a plăcut, vom continua serialul nostru cu dezvăluiri ce răspund la întrebarea: Care din firmele Managerului Terzian (DBM Expo Construct, Ransimobil SRL, etc. etc. etc.) au primit contracte de la Uniunea Armenilor?

Ţineţi aproape!

Astfel, s-au pricopsit cu carduri de free access următorii

1. Ţiganul Drtad Bartumian (ăla cu consiliera Ramona, ăla care cică-i redactor la fiţuica lui Mike Stepan Cazazian – vioară , da’-n timpu’ leber se mai dă şi cu maşina B 30 E.Y)

2. Furtună Mihai (ăsta da, că-i şofer bun la toate – cu maşina B 31 H.O)

3. Gheorghiu Natalia (secretara lu’ bampiru care are maşină aşa cum are şi facultate da-n schimb e cu menopauza şi haita de maidanezi după ea şi cu aia-n gură mereu – cu maşina B 34 T.Z)

4. Margarian Berci (Colonelu’ senil ce cerea miliarde că a căzut pe banană la Veneţia – maşina  B 31 B.V)

5. Manuela Tavitian (soţia-manager a jazistului constănţeano-prahovean – maşina B 10 U.R)

şi, în sfârşit,

6. Sirun Terzian (managerul falimentarei edituri Cripta ARARAT SRL, ăla cu afacerile lu’ Iancu de Hunedoara, ăla cu SUV-ul, etc. etc. etc. – cu maşina B 09 T.U)

Acu’ avem şi noi o rugăminte către cei în drept (poliţie, ANI, DNA): ia verificaţi voi nenicule ale cui e maşinile astea, cine se dă în realitate cu ele şi, mai ales, cum dracu’ au ajuns ele în proprietatea uariştilor mai sus numiţi.

Da? Ok! Aşteptăm!

Citiţi, dragi armeni, să vedeţi pe cine aţi ales şi ce se întâmplă în ţară cu asemenea jigodii la putere:

“A murit fără ca soţia paralizată să-l poată ajuta

Un bărbat a fost găsit mort în propria locuinţă, iar soţia sa în stare de inconştienţă, după ce o cunoştinţă a anunţat oamenii legii că cei doi nu mai răspund la telefon de mai multe zile.

În cursul zilei de joi, poliţiştii Secţiei 3 au fost sesizaţi, prin Serviciul de Urgenţă 112, că un bărbat şi soţia acestuia nu mai dau semne de viaţă şi este posibil ca ei să fie decedaţi în propria casă.

În consecinţă, la faţa locului s-au deplasat poliţiştii, dar şi pompierii, care au pătruns în locuinţă, pe fereastra bucătăriei apartamentului situat la etajul 1, şi apoi au deschis uşa de acces, care era încuiată.

Ajunşi în casă, oamenii legii au găsit un bărbat care zăcea fără suflare, precum şi o femeie în stare de inconştienţă. Bărbatul a fost transportat la morga Cimitirului Central, pentru efectuarea necropsiei, în timp ce femeia a fost dusă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, unde a primit îngrijiri medicale.

În urma cercetărilor s-a stabilit că Hacig Hacichian, de 82 de ani, şi soţia sa, Nuard Arsagovna Hacichian, de 90 de ani, nu au mai răspuns la telefon din data de 14 octombrie, motiv pentru care Eduard Kerpician, secretar al Uniunii Armenilor din România, Filiala Constanţa, a cerut ajutor autorităţilor. Cei doi soţi erau de mai mult timp bolnavi, femeia fiind paralizată la pat.”

Ştirea, aşa cum a apărut ea în cotidianul “Cuget liber” o puteţi citi aici.

“In conformitate cu prevederile Codului Fiscal , referitor la acordarea unor sume neimpozate cu diverse ocazii ,va rugam a aproba acordarea sumei de 250 lei fiecarei salariate angajata a Uniunii Armenilor din Romania, cu ocazia Zilei Femeii de 8 Martie, conform tabelului urmator:

BOSTANGIAN Mariam……………………..250 lei
GHEORGHIU Natalia………………………..250 lei
LAUDA Mirona …………………………       250 lei
SCRIJOSKI Lucretia…………………………..250 lei
TERGUCASIAN Madlene……………………250 lei“

Deci, după cum se vede, luni e rost de bănet la UAR.

Ceea ce nu înţelegem este cum dracu s-a făcut lista asta de iau bani doar o parte din femeile angajate la Uniunea Armenilor (care-s ele, în totalitate, citiţi în postarea cu salariile UAR).

Şi încă o întrebare ce ne roade tare-tare: Regina Mamă nu se alege cu nimic?

Aşadar aveţi mai jos angajaţii Uniunii Armenilor din România (nu ne referim aici la cei de la Cripta Ararat SRL sau cei din Eparhia/Episcopia Armeană), adică cei cu carte de muncă la UAR. Alături am dat şi funcţia pe care au fost angajaţi. Citiţi şi vă cruciţi:

1. Antonian Narcis Ştefan – Născut la 27.07.1975. Post: redactor Ararat. Redactor Nor Ghiank

2. Bartumian Drtad – Născut la 18.04.1952. Post: redactor Ararat. Redactor Nor Ghiank. Consilier.

3. Boiangian Giani – Născut la 2.12.1929. Post: administrator

4. Bostangian Mariam – Născută la 1.09.1953. Post: redactor Ararat. Redactor Nor Ghiank

5. Fabian Anton – Născut la 14.07.1975. Post: redactor Ararat

6. Ghazarian Avedis – Născut la 19.01.1967. Post: administrator

7. Gheorghiu Mihai – fotoreporter

8. Gheorghiu Natalia – Născută la 28.05.1959. Post: secretară. Şefă de cabinet. Redactor. Casier.

9. Hăţulescu Mihai – Născut la 20.03.1979. Post: tehnoredactor. Administrator.

10. Kerpician Eduard – redactor

11. Kevorkian Mairiţa – redactor

12. Laudă Mirona – Născută la 4.09.1934. Post: economist. Contabil şef.

13. Margarian Bergi – Nascut la 23.03.1924. Post: secretar general

14. Martaian Vartan – Născut la 3.10.1969. Post: redactor Ararat. Redactor Nor Ghiank. Translator. Traducator.

15. Martaian Garbis -  redactor Ararat.  Redactor Nor Ghiank

16. Scrijoschi Lucreţia – Născută la 2.11.1932. Post: administrator

17. Stepan Mihai Liviu – Născut la 1.04.1967. Post: redactor şef Ararat. Redactor şef  Nor Ghiank. Redactor de carte. Corector.

18. Stepan Simona – Născută la 5.07.1962. Post: redactor Ararat. Redactor Nor Ghiank

19. Ter-Ghucasian Madlene – redactor Ararat. Redactor Nor Ghiank

20. Terzian Sirun – Născut la 25.02.1958. Post: jurist. Economist. Vice-preşedinte.

21. Nastasia Elena – redactor Ararat / Nor Ghiank

22. Furtună Mihai – Născut la 18.06. 1947. Post: Şofer. Mecanic de întreţinere

23. Balahaura Maria – Născută la 16.11.1952. Post:  tehnoredactor

24. Tudor Marin – Născut la 22.05.1944. Post: legător făţuitor.

25. Eramian Cezar – Născut la 25.01.1953. Post: Merceolog.

26. Spătaru Ligia – Născută la 26.09. 19560. Post: Pregătitor formă.

27. Vascanian Sarkis – Născut la 3.01.1943. Post: Merceolog.

28. Bălmău Ioana – tehoredactor

29. Dobre Stan – Născut la 10.09.1961. Post: tipograf

Din lista de mai sus au fost eliminaţi, din noiembrie 2009, cei din poziţiile 5-6 sumele economisite astfel fiind transferate în contul angajaţilor 17 şi 14.

În unele liste mai apare, pe lângă cei de sus, şi Boranian Arsaveni.

Până vă vom prezenta şi cea de a doua listă a angajaţilor UAR, muuuuuuuuult mai interesantă, merită să zăboviţi asupra listei de faţă şi să analizaţi atât faptul că majoritatea celor de mai sus deţin un cumul de funcţii cât şi faptul că, mulţi dintre ei, ar fi trebuit de multişor să iasă la pensie. De ce nu au făcut-o? Vă vom spune într-un episod viitor.

- Va urma -

Se pare însă că “dansatoarea” ce era cât pe ce să pice-n ţeastă s-a dus glonţ la tacsooo iar tacsooo i-a spus să stea dracu’ acasă, aşa cum ştie ea mai bine, lungită cu burdihanu-n sus pe masa din bar, sau măcar pe la vreo discoteakă ceva, că altfel o ia în freză mai ceva decât la şourile ei dansante.

Deci noo şi noo, şi Văru Jan a repetat asta aşa cum repetă asta la Uniunea Armenilor, când i se cere să-şi dea demisia.

De ce a preferat Micul Prinţ al Reginei Mamă să-şi lase fiica în cocina de la Dan Diaconescu decât să apară la Kanal D?

Oare pentru că la Kanal îs turci şi îi era frică să nu sară “Ismail în kap dădeam” pe copanele neepilate şi şuncoase ale micului monstru???

Ete nooooo, vă spunem noi de ce:

Pencă la Kanal D, la emisiunea cu pricina (reality-show-ul “Săracii copii bogaţi”), Arminica lu’ mămica trebuia să steie o lună de zile departe de lumea lipsită de griji în care vieţuieşte ca să testeze viaţa unui om obişnuit, departe de protecţia părinţilor, de casele lor confortabile şi de maşinile lor de lux, de cardurile care nu se golesc niciodată şi de distracţiile de mii de euro din cluburile exclusiviste.
În concluzie, Arminica-coşulika trebea să accepte să locuiască o lună de zile într-un apartament de trei camere dintr-o zonă periferică a Bucureştiului, nemobilat şi neutilat, şi să muncească precum un gunoier, vânzător în piaţă sau chelner pentru a câştiga banii necesari supravieţuirii.

Acu aţi înţeles de ce???

Aşa că, Armineu’ lu tata, fugi dracu la Dan Diaconescu şi Magda Ciumac, ce, eşti trilulilu la ţeastă să mergi la Kanal D???

Hai, ascultă pe tactoo, că de eşti gigea poate te lasă în curând şi-n alte părţi şi te vede măta şi Regina Mamă la “Şuetă cu Bahmu”

Ok???

Hai, valea!

Oare o fi învăţat piruetele astea de dau ameţeli de la tacsoo, bampiru Vosganian ce ameţeşte consilierele şi economia, sau de la măsaaaa, dansatoarea lui poeto-romanciero-economisto-compozitoro-senatoru’ lu’ peşte prăjit (sau ars, în curând)???

Acesta face dezvăluiri senzaţionale ce se transformă într-un atac fără precedent la adresa preşedintelui UAR, senatorul Varujan Vosganian.

Dacă aceste declaraţii se confirmă (se pare că există docomente ce atestă dezvăluirile) ele nu fac decât să întregească ştirea potrivit căreia ANI şi DNA au luat site-ul nostru în serios şi pregătesc arestarea bampirului.

Rămâneţi aproape!

Capetele de acuzare: fals în declaraţii oficiale.

Vom reveni!

Până una-alta iată două foto:

Aici în compania altei tembele celebre şi prezicătoare, madam Aurora Sităruş

Iar aici vrăjind ăia 2 telespectatori ai DDTV-OTV-ului (adik Regina Mamă şi Micul Prinţ)

Dacă vreţi să vomitaţi şi pe varianta video priviţi aici.

Acum problema e alta: după cum vedeţi, purceaua Armine e “fotomodel” al agenţiei First Face Models.

Cum care First Face Models???

Ete asta:

“Zâmbiţi vă rog, e ţeapă!

Reţeta îmbogăţirii e simplă: racolezi fraierii, le iei banii şi dispari. Aşa au fost păcăliţi sute de orădeni de mai multe firme de modeling care, sub pretextul că-i fac celebri şi bogaţi, le-au luat sute de euro şi apoi s-au făcut nevăzute, cu bani cu tot. Iar visătorii au rămas cu paguba…

Istoria se repetă, dar orădenii nu se lecuiesc. Inspectorii de la Protecţia Consumatorilor atenţionează că reprezentanţii agenţiei First Face Models, care agaţă oamenii pe Corso, sunt doar noi actori ai unei vechi înşelăciuni de tip “loveşte şi fugi”.

Se ţin scai

Sunt cam patru luni de când orădenii care trec pe Republicii, lângă intersecţia cu strada Eminescu, sunt agasaţi de ei. Fie că-i vorba de femei în toată firea, domnişoare, domni sau chiar copii, angajaţii First Face Models “vânează” tot ce pot: oameni mai slabi, mai plinuţi, înalţi sau scunzi. Tinerii bagă “dume” la greu şi mulţi îi cred.

BIHOREANUL a vrut să vadă ce se ascunde în spatele insistenţei lor şi s-a lăsat “prins”: “Aveţi ochi foarte frumoşi. Cred că nu v-ar deranja dacă aţi promova un rimel sau o cremă de faţă, aveţi un ten excelent. V-am selectat că sunteţi drăguţă şi aveţi un look plăcut. Un minut, pentru a lăsa un număr de telefon şi a primi mai multe detalii, nu cred că e foarte mult”, “recită” Miti (foto) dintr-o suflare. Cu un aspect care numai a critic de modă n-aduce, tânărul tromboneşte zilnic zeci de oameni.

Reporteriţa e condusă la sediul firmei, în curtea din apropiere, şi luată în primire de Camelia, o brunetă de vreo 22 de ani. Turuie şi ea că firma lucrează cu “modele consacrate” şi cu mărci, nu glumă, în special L’Oreal, Adidas sau Puma. Doar că nu ştie să dea numele vreunui “model de succes” promovat de agenţie.

Ofertă limitată

Discursul fetei e atrăgător: faci fotografii, apari pe site-ul agenţiei, şefii mărcilor celebre te văd şi ofertele curg. Nu contează că nu ai dimensiunile 60-90-60, pentru că “în reclame nu apar numai manechine cu măsuri clasice”. Atâta doar că trebuie să dai “o mică contribuţie”, de 49,5 lei. Suma e trecută cu steluţă, ca o notă explicativă, la finalul unui “chestionar de prezentare” care rămâne la firmă, cu datele tale personale, pentru care agenţia se angajează că te promovează un an.

“Nu trebuie să semnăm contract, e o colaborare. După trei prezentări, câştigi garantat banii înapoi. La unele castinguri ni se cer grupuri de oameni. Într-un an, n-ai cum să nu participi”. Unde-i garanţia de promovare? “Păi suntem o firmă serioasă. Nu e aşa, că dacă nu vrea nimeni poza ta nu faci bani. Ne angajăm că te trimitem la prezentări”, răspunde fata. Şi plusează, spunând că e nevoie de răspuns pe loc, fiind ultima zi de înscriere. Urmează sezonul primăvară-vară, cu o droaie de evenimente. “Poate strângem numărul de persoane necesar şi plecăm. Nu poţi ocupa locul altei fete”…

Alţi bani, altă distracţie

Taxa de 49,5 lei reprezintă însă doar primul pas al afacerii, pentru că, pe banii aceştia, eşti înscris doar la categoria “amatori”. Aceştia participă la evenimente minore, gen hostess sau prezentări pe plan local. Ulterior, oamenii sunt convinşi că au şanse mari să obţină contracte pentru firme de renume, dacă se înscriu la “profesionişti”.

Asta presupune să investească 198 de euro într-un album cu 15 poze şi în “şansa” de a fi reprezentat de agenţie un an. “Facem şi cursuri de actorie şi de mers pe scenă. Dar deocamdată nici eu şi nici alţii pe care i-am întrebat nu am fost la niciun eveniment. Regret c-am dat banii ăia. Nici nu mai cred că o să iasă ceva”, povesteşte sub anonimat unul dintre modelele “profesioniste”.

Bani la greu

Contactat de BIHOREANUL, directorul executiv al Agenţiei, Valentin Ciurezu (foto), recunoaşte că niciunul din cursanţii orădeni n-a participat la vreo prezentare, dar asta nu pentru că firma ar fi neserioasă, ci pentru că de când e în Oradea “nu s-au organizat castinguri pentru evenimente”. În schimb, susţine că First Face Models e de-a dreptul “un trust”. “Suntem din Craiova, avem o casă de modă, trei magazine şi puncte de lucru în Arad, Oradea, Piteşti, Târgu Jiu, Bistriţa şi Bucureşti”…

Când reporterul i-a prezentat discuţia purtată incognito cu angajata lui, acesta a negat că există termen-limită pentru înscrieri. Spune că fiecare fată are un discurs memorat pe care îl spune celor racolaţi de pe stradă, în care nu se regăsesc spusele ei. “Fetele trebuie să dea date clare şi concrete. În speech nu există ce a spus ea. Am discutat, a recunoscut că aşa a vrut ea să spună şi am dat-o afară”, a tăiat-o Ciurezu, vrând să pară drept. În rest, totul ar fi în regulă, zice el.

Profi, la Fata zilei

Tânărul spune că agenţia lui are aviz de impresariat de la Ministerul Culturii şi că la “profesionişti” se impune cursul de 198 de euro pentru că “e imposibil să apari într-o reclamă dacă nu ai un curs de actorie şi un book profesionist (n.r. cu doar 15 poze!)”. Ca să fie mai convingător, spune că aceste cursuri sunt ţinute de o actriţă de la Teatru, iar lecţiile de cat-walking sunt organizate de “celebrul model” Simona Iscruleasa, “fostă participantă la Miss România”. Iar după absolvire, profesionistele apar în prezentări “şi-n numeroase ziare la rubrica Fata zilei”…

Argumentele sunt însă praf în ochi, pentru că nimeni nu are cum să devină model profesionist prin simplul fapt că urmează nişte cursuri. “Un model profesionist e cel care, solicitat la joburi serioase, are portofoliu bogat, cu şedinţe foto şi prezentări de modă la Milano sau Paris, şi e bine cotat de marile agenţii sau companii”, explică Graţiela Gherman, patroana agenţiei Graziela Models.

În plus, şi taxa este foarte mare, un curs de modeling la Oradea costând în jur de 3-4 milioane de lei vechi, deci pe jumătate cât e la First Face. Nu în ultimul rând, un model are măsurile standard. “Persoanele cu acnee, cu kilograme în plus, care sunt trecute de adolescenţă şi sunt acostate sub pretextul că ar putea deveni personaje în reclame ar trebui să ştie că majoritatea celor care ”joacă” în clipurile publicitare sunt actori, nicidecum persoane acostate pe stradă!”, spune Amelia Bucur, de la Ami Art.

Afacere frumoasă

Ciurezu afirmă însă că e acoperit din toate punctele de vedere: “Nu vă pricepeţi. Eu am prieteni mari prin ţară, de la agenţii mari, ca Liviu Ionescu, de la MRA, şi ştiu cum merg lucrurile”. Deşi, culmea, chiar şi acesta din urmă îl denunţă ca impostor: “Nici nu-l cunosc pe individul acesta. E o escrocherie”, a declarat BIHOREANULUI Liviu Ionescu, care e şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Modele şi Talente din România.

Ciurezu susţine că firma lui “nu e ca celelalte” şi că nu înşeală pe nimeni, firma având de câştigat numai dacă modelele participă la evenimente, pentru că obţine 30% din comision. Nici argumentul acesta nu e, însă, credibil, deoarece chiar din taxe câştigurile sunt fabuloase. Ciurezu se codeşte să spună câţi cursanţi are la Oradea. Oricum, la “amatori” zice că sunt peste 100, iar BIHOREANUL a aflat că la “profesionişti” sunt aproape 400 de înscrişi. Dacă e aşa, rezultă circa 80.000 de euro încasaţi “pe nimic”…

Promit promisiuni…

Până una-alta, săptămâna trecută BIHOREANUL a pus la dispoziţia Oficiului pentru Protecţia Consumatorului chitanţe şi un contract de profesionişti încheiat de First Face Models. “În primă fază, cei 49,5 lei se percep pentru a promova imaginea, dar fără să existe un contract. Atâta timp cât nu există un contract, o convenţie sau o înţelegere între părţi, cu clauze referitoare la prelucrarea datelor personale şi obligaţii, nu există siguranţa că în baza acestei sume se face ceva. După părerea mea, e o mare minciună”, spune Cristiana Bigan (foto), şefa OPC Bihor.

Cât priveşte contractul pentru profesionişti, Bigan a ajuns la concluzia că acesta conţine clauze generale şi e ambiguu. Practic, firma se “acoperă” legal printr-un şiretlic. “Contractul nu stabileşte corect răspunderea în cazul neonorării obligaţiei părţilor. Nu rezultă decât din anexă că beneficiarul plăteşte un album cu 15 fotografii. Nu există nicio dată legată de faptul că pozele ar apărea undeva, în publicaţii. Firma zice de participări la activităţi, dar în realitate, pentru 198 de euro, se obligă numai să facă 15 poze, la un preţ de 13 euro bucata, şi atât. S-au plătit nişte sume, în perspectiva de a apărea cândva undeva. Oamenii primesc promisiuni şi nu-şi mai recuperează banii”, zice Bigan.

O echipă OPC a şi descins la sediul din Oradea al firmei, urmând ca săptămâna aceasta să fie verificate toate actele şi să se ia măsuri. Se pare că doar aşa pot fi lecuiţi orădenii de asemenea ţepe-model…

Bihoreanul“

Iar lista ţepelor continuă aici, aici, aici şi aici. Dacă mai vreţi dovezi gugăliţi şi singuri că nouă deja ne e silă.

Iar de încă vă mai întrebaţi de ce taman puradeaua Armine Vosganian a ajuns la agenţia asta citiţi aici:

]]> http://frontularmenilor.wordpress.com/2010/03/05/jalnic-puradeaua-cu-celulita-si-cosuri-armine-vosganian-a-ajuns-fotomodel-si-defileaza-la-dan-diaconescu/feed/ 0 frontularmenilor ev ev2 ffm http://frontularmenilor.wordpress.com/2010/03/05/ce-nu-vrea-vosghi-si-colonelul-margarian-sa-afle-armenii-bugetul-alocat-uniunii-armenilor-in-2010/ http://frontularmenilor.wordpress.com/2010/03/05/ce-nu-vrea-vosghi-si-colonelul-margarian-sa-afle-armenii-bugetul-alocat-uniunii-armenilor-in-2010/#comments Fri, 05 Mar 2010 06:25:45 +0000 frontularmenilor http://frontularmenilor.wordpress.com/?p=695 ]]> Ete că am pus mâna pe sumele oficiale alocate de Guvernul Boc-Poc uniunii vosghianisto-margariene (sau invers, cum vreţi). Şi, fiindcă după cum le ştim obiceiul, nimeni nu se va căzni să anunţe oficial cu cât şi-au reumplut buzunarele şefii UAR în timp ce filialele se duc de râpă, vă anunţăm noi acum.

Ia citiţi aici:

“Guvernul Romaniei
Hotararea 100 din 10 februarie 2010 (Hotararea 100/2010)

pentru aprobarea modului de repartizare si de utilizare a sumelor prevazute la lit. a) si b) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010

Publicat in Monitorul Oficial 107 din 17 februarie 2010 (M. Of. 107/2010)

In temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. XIII alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2009 privind unele masuri financiar-bugetare si ale anexei nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. -
(1) Se aproba modul de repartizare si de utilizare a sumelor prevazute la lit. a) si b) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010, prevazute in anexa la bugetul Secretariatului General al Guvernului, care se aloca Departamentului pentru Relatii Interetnice.
(2) Suma de 73.880 mii lei se repartizeaza si se utilizeaza potrivit destinatiilor prevazute in anexele nr. 1 si 2, care fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 2. – Secretariatul General al Guvernului executa operatiunile financiare privind fondurile prevazute in bugetul propriu, destinate sprijinirii organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care functioneaza potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile ulterioare, precum si realizarii actiunilor, programelor si proiectelor interetnice si de combatere a intolerantei, si cuprinse la lit. a) si b) din anexa nr. 3/13/02a la Legea nr. 11/2010.
Art. 3. -
(1) Secretariatul General al Guvernului aloca lunar fondurile destinate sprijinirii organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, altele decat cele care primesc subventii de la bugetul de stat potrivit dispozitiilor cap. III, respectiv art. 14-22 din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificarile si completarile ulterioare, cuprinse la lit. a) din anexa nr. 3/13/02a la Legea nr. 11/2010, respectiv in anexa nr. 1, pe baza solicitarilor cuprinse in formularul A1 prezentat in anexa nr. 1.

(2) Utilizarea si justificarea fondurilor alocate organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale se realizeaza potrivit protocolului incheiat intre acestea si Departamentul pentru Relatii Interetnice in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
(3) Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale justifica lunar utilizarea fondurilor alocate potrivit formularului A2 prezentat in anexa nr. 1.
(4) La sfarsitul anului, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale justifica fondurile alocate si utilizate potrivit formularului A3 prezentat in anexa nr. 1.
(5) Fondurile alocate organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si ramase neutilizate la sfarsitul anului se reporteaza in anul urmator, potrivit prevederilor art. XIII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2009 privind unele masuri financiar-bugetare.
(6) Raspunderea privind utilizarea si justificarea sumelor prevazute in anexa nr. 1 revine organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale.
(7) Monitorizarea utilizarii fondurilor alocate organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, privind respectarea destinatiilor legale, se exercita de catre Departamentul pentru Relatii Interetnice.
Art. 4. -
(1) Secretariatul General al Guvernului aloca fondurile destinate realizarii actiunilor, programelor si proiectelor interetnice si de combatere a intolerantei, cuprinse la lit. b) din anexa nr. 3/13/02a la Legea nr. 11/2010, respectiv in anexa nr. 2, pe baza devizelor de cheltuieli intocmite si certificate de Departamentul pentru Relatii Interetnice privind legalitatea, oportunitatea, necesitatea si economicitatea acestora.
(2) Departamentul pentru Relatii Interetnice utilizeaza fondurile prevazute la lit. b) din anexa nr. 3/13/02a la Legea nr. 11/2010 pentru actiuni, programe si proiecte interetnice si de combatere a intolerantei realizate la initiativa sa, individual sau in parteneriat, precum si pentru finantari nerambursabile potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare. Metodologia privind regimul de finantare nerambursabila a programelor si proiectelor interetnice si de combatere a intolerantei, elaborata de Departamentul pentru Relatii Interetnice, se aproba prin ordin al secretarului general al Guvernului.

(3) Departamentul pentru Relatii Interetnice justifica fondurile prevazute la lit. b) din anexa nr. 3/13/02a la Legea nr. 11/2010, alocate in conformitate cu prevederile alin. (1), prin documente legale aprobate de secretarul de stat.
(4) Raspunderea privind utilizarea si justificarea sumelor pe destinatiile prevazute in anexa nr. 2 revine Departamentului pentru Relatii Interetnice.
Art. 5. -
(1) La solicitarea Departamentului pentru Relatii Interetnice si cu aprobarea ordonatorului de credite se pot acorda avansuri de pana la 30% din valoarea contractelor de finantare incheiate pentru derularea actiunilor, programelor si proiectelor interetnice si de combatere a intolerantei prevazute in anexa nr. 2, fara solicitarea unei scrisori de garantie bancara.
(2) Pentru sumele avansate potrivit alin. (1), beneficiarii prezinta, pana in data de 30 noiembrie 2010, documente justificative cu privire la utilizarea acestora. In caz contrar, sumele avansate se restituie integral pana la data de 10 decembrie 2010.

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

Contrasemneaza:
—————
Secretarul general al Guvernului,
Daniela Nicoleta Andreescu
Departamentul pentru Relatii Interetnice,
Marko Attila Gabor,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu

Bucuresti, 10 februarie 2010.
Nr. 100.

ANEXA  Nr. 1

REPARTIZAREA SI UTILIZAREA
sumelor prevazute la lit. a) din anexa nr. 3/13/02a la
Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010

TOTAL SUME: 70.000 mii lei
alocate pentru sprijinirea organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, altele decat cele care primesc subventii de la bugetul de stat in baza dispozitiilor cap. III, respectiv art. 14-22 din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificarile si completarile ulterioare, prin acoperirea partiala a cheltuielilor acestora, pentru urmatoarele destinatii:

Şi, fiindcă bani iată sunt cu găleata, şefii uarişti s-au grăbit să crească şi salariile. Pentru unii. Care din ei? Veţi afla în curând.

Ar fi o singura mica problema. Blogul este un hoax de proportii (pentru chineji, e o teapa), orchestrat de cineva care il cunoaste pe deputat si care ii stie discursurile. Printre fraierii care au pus botul se numara si Enache. L-am sunat, si Pambuccian mi-a spus ca blogul nu ii apartine, dar ca ar dori foarte mult sa afle cine sunt cei care l-au facut, si pe care ii invita la o cafea. Deci domnilor care ati comis asta, sunteti invitati la o cafea de Varujan Pambuccian.

Iulian Enache

Pe 2 aprilie, Pambuccian făcea în Despre naturalitate în economie (I) o trecere în revistă vărzoasă a istoriei mecanismelor economiei mondiale, deşi omul este matematician, nu economist:

Mă întreb cum am fi arătat dacă societatea umană ar fi intervenit minimal în viaţa omului. Adică dacă omul ar fi trăit după un set simplificat şi nepervertit de reguli. [...] Dintre puţinii economişti care au gândit şi au scris ceva despre un fenomen care a exprimat cel mai aproape de natura umană mecanismele economice, Adam Smith cu o investigaţie a naturii şi cauzei avuţiei naţiunilor este cel mai clar şi mai riguros în felul în care argumentează totul. [...] Există o carte scrisă de von Mises, “Acţiunea umană”, pe care o recomand ca pe o lectură de mare valoare. Este scrisă clar şi cu o rigoare similară cu cea a lui Smith. Şi este despre vremurile moderne. [...] Al doilea lucru, de data asta luat de la Keynes, a fost cel al intervenţionismului masiv al statului în economie. [...] De fapt, în lumea de după Bretton Woods, asistăm la două forme de socialism. Cel sovietic, construit prin abandonarea pluripartidismului şi deci a democraţiei politice şi a concurenţei adică a democraţiei economice, şi cel vestic, construit prin convergenţă politică datorată apropierii doctrinare a partidelor aflate în competiţie şi diluarea sentimentului proprietăţii în economie prin disiparea ei. Ambele sisteme neagă un lucru natural care ţine în mod fundamental de felul în care este construit omul: agresivitatea. [...] Eu cred că singura ieşire rezonabilă o constituie întoarcerea la capitalism. Adică la un sistem economic simplu, nedirijat şi nereglementat de stat, în care competiţia este una clară şi directă, fără mediatori.

Adică cum, adică care? Legea junglei? Rahat. În capul lui, evident.

Pe 5 aprilie, se întreba ulianovistic: Ce-i de făcut? Păi…

Am intrat şi noi în rândul lumii… Adică a ajuns şi la noi unda depresiei economice. Cam aşa cum era de aşteptat, la jumătate de an după cutremurul declanşat de falimentul lui Lehman Brothers. [...] Principala problemă a fost provocată de faptul că statul a ales să se implice nepermis de mult în economie. Mijloacele prin care a făcut asta, au ele însele ceva malefic şi ţin de ideea fixă a statului că se pricepe la orice mai bine ca oricine. [...] După mintea mea, prima şi cea mai importantă măsură pe care statele ar trebui să o ia în vremuri ca cele pe care le traversăm acum ar fi retragerea imediată şi necondiţionată din economie. [...] Al doilea lucru pe care statul ar trebui să îl facă îl constituie un sistem simplu de taxare. Am făcut un exerciţiu pe două dintre bugetele României din anii trecuţi şi cred că o majorare a tva la 25% ar fi suficientă pentru a nu mai exista nici un impozit şi nici o altă taxă.

Ăsta e bolnav la creier. Serios. Cică statul se bagă prea mult în economie, dar omul nu se referă la bailout-uri, ci aşa, în genere. Flat tax reprezentată numai de TVA. Băiat deştept, ce mai. Apropo, sunt ţări cu TVA-ul de 25%, şi au şi toată gama de impozite uzuale, şi tot nu cred că au prea mulţi bani la buget.

Pe 15 iunie, începe o serie nouă: Socialismul în două viteze (I). Să vedem:

Secolul XX a debutat cu o conflagraţie globală născută din vorbe, cele mai uzitate fiind onoarea, patria, credinţa şi tot felul de chestii de-astea cu care se pot lua uşor minţile oamenilor şi popula instantaneu cimitire imense. Chestia cu onoarea este atât de aberantă şi de inexplicabilă încât îmi este imposibil să desluşesc ce procese biochimice aveau loc în creierele diferitelor capete încoronate care mestecau guma asta de mestecat făcând baloane uriaşe în faţa unui public entuziasmat până la delir. Pe urmă a urmat, logic, chestia cu patria în pericol, nimeni nu înţelegea care naiba e pericolul ăla dar toată lumea s-a încolonat înarmată până în dinţi şi a tăbărât împotriva inamicului care până de curănd era şi el un om normal, pentru a apăra onoarea patriei, care patrie avea o mare durere din pricina asta. Sigur, nimeni nu a înţeles cun face onoarea aia şifonată să nu mai crească grâul sau să nu se mai topească fierul în oţelării, dar deja lucrul ăsta era unul secundar de vreme ce onoarea căzuse în căcat şi se cerea răzbunată. Primitiv fel de a gândi, aş spune, dacă aş putea detecta vreun fel de a gândi aici. Când faza cu onoarea s-a mai floşcăit, a urmat chestia cu credinţa, diferenţele de rit fiind ridicate la rang de pericol absolut. Evident, cu toţii au uitat că lumea care se încăiera era mai toată creştină, nimeni nu s-a întrebat dacă toată nebunia asta are vreo legătură cu învăţătura lui Iisus, dar uite că a funcţionat. Atât de bine încât a produs o mare de morţi. Vreo 15 milioane.

Până aici, simpatic şi lizibil. Dup’aia urmează o lungă explicare a socialismului sovietic (să-l numim aşa). Imediat urmează şanţul, iar în el… Pambuccian!

Socialismul a început cu socialismul monetar. La începutul secolului XX, când statul american şi-a arogat monopolul emiterii monedei. Trebuie să facem odistincţie clară între moneda emisă de un suveran (care reprezenta un monopol cert, la vedere şi făcut în exercitarea puterii suveranului asupra supuşilor) şi o monedă emisă într-un sistem democratic. Aparent, există o conciliere între ideea de democraţie în care suverană este naţiunea însăşi iar suveranitatea naţională se exercită prin intermediul parlamentului şi ideea de monopol monetar. Numai că extinzând acest raţionament, naţiunea şi-ar putea exercita suveranitatea în toate domeniile şi am ajunge la minunata dictatură bolşevică (adică a celor mulţi) care nu prea cred că mai are vreo legătură cu democraţia. Dealtfel, însăşi ideea suveranităţii mi se pare o idee de sorginte absolutist-monarhică şi nu cred că are mare legătură cu democraţia. În plus, monopolul asupra masei monetare este un monopol exercitat asupra unei mărfi. Pentru că banul este o marfă ca oricare alta, având doar recunoaşterea unanimă a faptului că poate fi oricând schimbat pe orice altă marfă. Să ne imaginăm o societate în care marfa capabilă să fie schimbată pe orice altă marfă ar fi duda. Sau oaia. Într-o asemenea lume, nimeni nu ar avea voie să cultive duzi sau să crească oi cu excepţia statului. [...] De ce în telefonie sau în producerea brânzeturilor pot exista mai multe entităţi care îşi dispută o piaţă şi în producerea de bani trebuie să existe unul singur? Răspunsul este simplu: pentru că prin controlul monedei statul îşi exercită controlul asupra economiei şi asupra cetăţenilor. Fără ca nimeni să îl poată controla. Şi când spun nimeni mă gândesc la o entitate care nu are un interes direct în producerea şi distribuirea unei mărfi numită ban.

A dracului dudă. Sau oaie. Marfă e fi’tu lu’ tac’tu. Bag samă că dobitocul ăsta ori vrea să tipărească bani în beci, ori vrea să ne întoarcem la troc, ori vrea ca prin vot să se decidă cine tipăreşte banii şi câţi să fie ei. Plus că ceea ce înţelege el prin capitalism… oare ce crede el că ar fi capitalismul?!

Iar eu cred că nu am nici o vină nici pentru New Deal-ul lui Roosevelt, nici pentru Bretton Woods, nici pentru Nixon shock, nici pentru hotărârile luate anul acesta de către G20 şi nu cred că trebuie să plătesc nimic. Am o singură viaţă, nu datorez nimic generaţiilor de dinaintea mea care şi-au materializat lucruri pe care orice minte sănătoasă le-ar cataloga drept iluzii şi cred că măcar atât pot spune şi eu: sistemul este fundamental greşit, nu am chef să plătesc pentru nici un contemporan, darămite pentru înaintaşi şi prefer să vorbesc despre nevoia grabnică de abandanorare a sistemului actual şi întoarcerea la capitalism.

Bun. Iar acum o săptămână se produse partea a doua a viselor erotice armeneşti cu capitalismul ideal de poveste, Socialismul în două viteze (II):

În momentul în care compania este uriaşă, acţiunile sunt atât de divizate încât un pachet de 1% poate reprezenta o concentrare majoră de acţiuni în proprietatea unui om concret. A cui este o asemenea construcţie? Păi a nimănui, de fapt. A atâtor de mulţi oameni încât este a nimănui. Şi atunci, eu, care nici cine ştie ce om serios nu sunt, nici cine ştie ce scaun la cap n-am, mă întreb, cred legitim, cum naiba ajunge preşedintele unei companii presedintele acelei companii şi cine alege de fapt electorii, adică bordul companiei? [...] Aceată lipsă de proprietate seamănă izbitor de mult cu lipsa de proprietate din firmele comuniste. Cu excepţia Germaniei unde, prin dreptul de decizie de 50% al reprezentanţilor salariaţilor, contradicţia dintre proprietar şi salariat aduce un plus construcţiei nenaturale despre care vorbim. Hai să ne amintim. În comunism, proprietatea era a tuturor, adică a nimănui. Dreptul de administrare era monopolul Partidului, pus la putere de nimeni. Care numea, Dumnezeu ştie cum, conducătorii întreprinderilor.

Nu mă înnebuni, puişor! “Societăţile anonime” sunt aşadar comuniste? Iar Bursa de Valori probabil că este Catedrala Comunismului Bănos, sau cum? Păi nu voiai mătăluţă un capitalism “adevărat”? Cum pula calului vrei tu să meargă un capitalism “adevărat”? Că nu se înţelege nimic!

Omul se crede un libertarian, dar de fapt este un prost. Lucru uimitor pentru un doctor în matematică, sesizează unele slăbiciuni ale sistemului capitalist de astăzi, dar nu-l duce mintea să vadă că ceea ce propune el nu poate funcţiona, dar deloc.

Uite-aşa e viaţa. Unii cred în barză, alţii în Isus, iar Pambuccian crede în Adam Smith şi von Mises. Mai exact, în a doua venire a lui Adam Smith pe pământ. Te pomeneşti că Pambuccian este Profetul, iar eu stau aici şi-l blasfemiez…

Planete Beranger

Prin urmare: reţineţi ochii – aşa îi avea şi când era mic, la noi în cartier: ceva între visător şi icstrem dă trist. Habar n-aveam că ierea armean – io credeam că ierea grec, că mai văzusem greci şi semăna cu iei la muiană, la trup, la alea-alea, da’ mi-a spus mie un personaj cu o ascensiune fulminantă (în copilărie mi-era doar cel mai bun prieten) cum îl cheamă pe ins şi dă unde să trage.
Pă vremea aia, ce ştiam io despre armeni? Mama avea o colegă armeancă care visa să mai treacă o dată pă la Tbilisi. Pă acasă beam kefir d’ăla, făcut în bucătărie, cu nu-ş’ ce culturi pân iel şi cam asta ierea tot. Un armean, hm….
Po urmă, prietenu’ meu cel mai bun (om tare dăştept, a fost şi preşedintele băncii rămâne dă scont şi l-au închis ăştia fără mandat în Rahova, chit că şi iel recunoaşte ceva vinovăţii), pretenu’ meu cel mai bun, deci, mi-a zis ce om dăştept ierea Varujan ăsta. Cică scria piese dă teatru radiofonic, fiind iel încă ielev la liceu’ 43, ăla dă lângă piaţa Miniş, pă lângă terasa Alba din Titan, unde se cafteau derbedeii. Pe-acolo şi locuia, într-un bloc dă zece etaje.
Teatru radiofonic? Aha! Înseamnă că vrea să se facă scriitor ceva, mi-am zis io. Da’ Doruleţ, viitoru’ preşedinte dă bancă:
- Nu, băh, nu! Nu cred că să face scriitor că ie bun şi la mate!
Da’ ce mă ‘nteresa pă mine chestia asta? Aşa că l-am lăsat baltă pă Varujan şi mi-am văzut mai dăparte dă viaţă, înregistrând doar existenţa bizară a unui armean în cartierul Titan.

Blocuri pân cartieru’ Titan – Varujan a locuit în aşa ceva, numa’ că iera dă zece etaje

Buuuun… Pân anu’ III la facultate, am dat peste o materie scabroasă rău: se chema anatomie patologică. Nu vă spun dăspre ce ie, că mă ia la loc cu durere dă cap. Mă rog, e o chestie cu microscoape, cu ţesuturi, cu celule – e chestia aia pă care o vedeţi la Descoperi sub indicativul de Forensic Medicine, cumva, da’ nu-i doar asta. E ceva pizdos rău, care-i innervează pă toţi doctorii, măh – ie o materie pă care am uitat-o după numa’ patru-cinci ore post examen, când s-a dus din mine, laolaltă cu urina, în veceu’ împuţit dă la Trocadero – acolo am sărbătorit că am trecut examenu’.
Mă rog, treaba ie că mare prof p’acolo, pă la catedra aia dă ana-pat, era unu’ Pambuccian, dă care ştiau toţi că-i tare: că avea articole publicate pe afară (pă vremea aia, profesorii universitari încă mai publicau, pe bune, articole), că iera băgat în nu-ş’ ce programe dă cercetare pă care le făcea chiar el, ceea ce acum pare icstrem dă deplasat, când profii fac troc cu posturi, că ierea om foarte citit în general – chestie care, actualmente, rimează cu blasfemia în mediile universitare. Să ţinem minte treaba asta şi să mai băgăm la cap că profu’ Pambuccian îşi petrecea cea mai mare parte a timpului privind la chestii d’astea: adică, la celule.
Băh, şi termin io facultatea şi ajung mare doctor mare pântr-un spital dân capitală – mă chemam stagiar pă vremea aia, că tanti Leana zisese că nu mai ie nevoie dă medici specialişti şi nu mai avea chef dă dat concursuri cu medicii, că ce le trebuia la doctori atâtea specializări? Ce? Nu le ajungea facultatea aia dă şase ani? Ce mama naibii bat iei câmpii pă cărţi, ca proştii? Ce? Să intre, dracu’, în producţie, ca inginerii, ca economiştii, ca restu’ lumii, fir-ar ai naibii dă burjui!
Eh, şi acolo, în acel spital, într-o gardă, aud dă la o asistentă dă bietu’ prof Pambuccian – asistenta îl vedea mai mereu pă la nu-ş’ ce măcelărie dân Piaţa Gemeni, unde profu’ avea pile la carne. Da’ fiţi atenţi cum îşi făcuse pilele alea la vânzătoare, ne-a mai spus asistenta, iar noi am ciulit cu toţii urechile, că pă vremea aia luai carnea numa’ după nopţi dă coadă, iar dacă vroiai în plus, te duceai la restaurant şi-o cumpărai, pân spate, cu 100 dă lei kilu’.
Păi, profu’ Pambuccian (legenda ne spune că era un bătrân nemaipomenit dă frumos, cu păru’ alb şi glasul blând) să dusese la vânzătoarea aia şi-i spusese cam aşa:
- Uite! Io sunt bătrân, bolnav  şi locuiesc singur. N-am cum să stau la cozile astea, că dau colţu’, mă-nţelegi? Da’ uite cine sunt io! – şi, zicând asta, profu a scos nu-ş’ ce tratat american, sau v’o enciclopedie, ceva, dă anatomie patologică (era o cărămidă d-aia uriaşă, din sfera lingvistică anglo-saxonă) şi i-a arătat-o vânzătoarei.
- Uite! Ăsta, dân poza asta, sunt io. Profesoru’ Pambuccian.
Ce naiba s-o fi întâmplat, ce-o fi fost în mintea vânzătoarei, nu ştiu, da’ cert ie că pă vremea aia până şi vânzătorii aveau respect faţă dă ăia cu carte şi, pân urmare, a făcut în aşa fel încât profu’ (citat şi fotografiat pân tratatele dân State) să nu mai stea nopţile la coadă la carne.
Eh, treaba ie: cum dă ajunsese Pambuccian ăl bătrân în situaţia asta?
Băh, şi-mi povesteşte un alt amic (şef dă clinică la Aachen în aceste clipe) grosul legendei lui Varujan.

Rămăsesem la piesele dă teatru radiofonic pă care le scria individul acela cu ochi ciudaţi, model Sfântu’ Sebastian. Numai că iel mai era tare şi la mate – era într-atât de tare, încât treaba lui fundamentală ierea să tot rezolve probleme dă mate, sau să inventeze probleme pentru ăilalţi. Când se plictisea, se apuca dă calculat traiectoriile cometelor (pă vremea aia nu iereau computere, că discutăm dă anii ‘70!!!), chestie pă care o făcea frumos, cu criionu’ pă hârtie, băăăh! Cică să mai şi ducea pă la observatorul astronomic, să mai dea o raită pă cer, pântre constelaţii, că le determina coordonatele, că să uita după asteroizi, eh, chestii d’astea curente, pă care le face orice manelist sau politician dân zilele noastre, că doar aţi auzit dă cometa Udrea şi dă asteroidu’ Salam, care ne bagă deep impacturi zi dă zi pân sticle.

Numa’ că, altminteri, Varujan ăsta nu ierea în stare dă nimic, să mor io – şi cu asta, sper că răsuflaţi uşuraţi, în sfârşit! Vreau să spun că-l mai trimiteau ai lui cu bani ficşi după pâine – da’ iel uita, al naibii, unde plecase şi se întorcea acasă cu mâna goală, tot gândindu-se la nu-ş’ ce integrale sau la cai verzi de-ai lui, pă pereţi. La lucru manual iera dezastruos, că nu ştia nici un cui să bată, fraieru’, tot umblând cu mintea aia a lui pântr-un spaţiu care nu interesa pă nimeni că n-avea legătură nici cu blugii, nici cu kentanele şi nici cu săpunurile Fa, valuta forte dân anii ăia.
Eah… un dezadaptat, băh, pricepeţi? Cre’ că nici nu ştia să fumeze, papagalu’!
Băăăh, şi s-apucă într-o bună zi papagalu’ ăsta şi trimite nu-ş’ ce problemă dă mate la o revistă prestigioasă – un fel dă gazeta matematică, da’ dă peste ocean, dă la americanii ăia.

Gagiu’, armeanu’, fraieru’, ierea încă ielev dă liceu – un ăla care intra pân uşi dă aiurit ce ierea. Ăia, americanii, îi răspund: băh, coane, ia vezi tu mai bine cum ie cu datele problemei, că nu ies la număr, mânca-ţi-aş! Dacă vrei să ne trimiţi o problemă, bagă suficiente date în ea, băh, tată, nu ne aburi pă noi, că noi am trimis şi rachete pă lună, băh, târlane!
Drept pentru care, Varujan Pambuccian le trimite două maniere distincte de rezolvare a acelei probleme, despre care ăia spuneau că e irezolvabilă doar cu datele enunţate de tov. Pambuccian.
Aaaaaaaah! – nebunie peste ocean! Henţ!!! Cine-i ăsta? Ia-uite, băh, al dracu’! Cum pana mea…? Dă unde-a apărut? Roumeinieah?!- iereau nişte întrebări pă care şi le puneau unii la fel ca Varujan Pambuccian, adică nişte taNpiţi, nişte ăia cu capu’n nori, nişte fraieri care scăpau plasele cu cumpărături din mână – nişte cretini, măh!
Numa’ că, americanii şi alţii ca iei, plătesc nişte oameni ca să aibă grijă dă şeptelu’ dă imbecili ştiinţifici – oamenii aceia se numesc head hunters (un fel dă RUNOS dân birourile noastre), iar hedhantărşii ăia i-au şi trimis o scrisorică lu’ Varujan:
Oh, boierule, pupa-ţi-aş picioru’ tău, da’ ne place dă tine, băh! Ni se pare că ieşti dăştept! Ce treabă ai tu pân România, frăţioareee? Hai aici, că dolarii ancoa’ ie! Vii, nu? Hai că ne ocupăm noi să te ţinem în Universitate! Tu doar fă probleme la mate, că de restu’ ne ocupăm noi!
Răspunsul lui Varujan a fost ăla… ştiţi voi… hm… chestia aia cu felaţia. Că cică pă iel nu-l interesa postu’ lor la Universitate (să pişa pă iel dă post, mă-nţelegeţi?) – că iel vroia doar să le demonstreze nu-ş’ ce chestie legată de mate, nu altceva, că eleganţa problemei era totul (mersi că mi-aţi publicat-o), că mersi şi că…. felaţia aia, da?
Ta’su, bietul prof Pambuccian, a înebunit, dacă e să dăm crezare legendei. I-a tot zis lu’ fi-su’ să să ducă în Staaate, să plece naibii d’aici, că ce vrea mai mult decât să-i dea ăia bursă în Staaate (era înainte dă 1980), că s-a căcat în scăldătoare şi că acu-şi bate joc dă noroc, mă rog, chestii d’astea, părinteşti, dă om care ştie care ie treaba, numa’ că ai drrracu’ copii, unu’ nu ţine cont dă părinţi, chestie pă care a făcut-o şi Varujan Pambuccian, care pretindea – atenţie: seamănă cu celălalt armean despre care am mai vorbit p-aci! – că iel are treabă în România, că ie născut aici, că ce se întâmplă dacă pleacă toţi, nah, pricepeţi voi, poate, că io n-am priceput când am aflat povestea că ieream prea prost şi nici acu’ nu-s’ mai breaz.
Adică, a rămas Pambuccian al nostru să publice, mai ales, în astfel de reviste:

Eh, şi face Pambuccian facultatea dă mate, la Universitatea Bucureşti. Buuuuun! Mişto! Băh, şi termină Pambuccian al nostru facultatea. Băh, şi-l trimit ai noştri, că aşa ierea treaba, prof la nu-ş’ ce şcoală dântr-un sat unde a înţărcat mutu’ iapa.
- Băh, băiete, îl ia ta’su din nou la refec. Hai că-s’ şi io prof universitar! Am şi io ceva pile, băh, fraiere! Ce să cauţi tu la ţară? Te bag colo, te bag dincolo…
Da’ ce, credeţi că l-a înduplecat pă Varujan? Nooooooo… Iel avea treabă! Iel avea o misiune! El trebuia să plece în apostolat pântre copiii dă la ţară! Că unde naiba o să se ajungă dacă ăia care ştiu carte nu se mai duc la ţară? Că ce se alege? Că d-aia merge totu’ prost în ţara asta, că…
Io, în locu’ lu profu’ Pambuccian, i-aş fi retezat-o lu’ Varujan:
- Băh, eşti un prost! – şi sper că aşa i-a şi spus!
Şi se duce Varujan, al nostru, la şcoală, la ţară. Io am un văr care, cam în aceeaşi perioadă, a predat desenul la şcoala din Coşereni, Ialomiţa, acolo unde au loc mereu accidente pă şoseaua Bucureşti – Buzău, în curba aia unde vând ţiganii ceapă dă apă. Tătiiiicu! Şi ce mi-a mai povestit văr’miuuuu – pfuuuh! Iar odată, mi-a şi arătat un test de artimetică pe care li-l dăduse celor de clasa a IV-a, ca să-i ţină naibii pă băncile alea, pe când suplinea un învăţător.
Eh, şi ce credeţi că am văzut? Un ins, român de felul lui, la vârsta dă 10 ani, pân 1987 – 1988, mima scrisu’, băh! Le dăduse văru-miu să facă nişte adunări, dracului, iar unu’, în loc să scrie 1675, de pildă, scria doar C-uri, cu partea lipsă a literei orientată când în sus, când la stânga, când la dreapta, când jos. Aduna şiru’ ăsta dă C-uri cu altele, aşezate în ordine dedesubt, trăgea linie, ŞI-I DĂDEA UN ALT RÂND DE C-uri, ca şi cum făcuse adunarea, băăăh!

Cică aşa iereau toţi. Ielevii făceau scandal încă de pe atunci, ai naibii, pen’ că văzuseră iei că, cel mai mult, primarele şi judeţeana îi chemau pă la cules dă cartofi, pă la depănuşat porumb şi pă la alte chestii d’astea. Ce şcoală, băh, dă-o-n kilu’ meu! Iar dacă văzuseră asta, părinţii tot veneau pă la diriginţi, ca să-i scutească pă copii dă ore, că ba aveau dă ridicat un gard, ba dă furat nişte roţi dă la cooperativă, ba dă săpat nu-ş’ ce pân curte, că ce, credeaţi că s-a stricat şcoala românească numa’ după ‘89? – Nuuu, frate, nuuuu! Au avut ăia grijă să lase în urma lor numa sisteme nefuncţionale, care ne-au intrat, naibii, până-n codu’ genetic, că până şi Oana Zăvoranu dimpreună cu Pepe au fost concepuţi în anii aceia, printre miresme de şantier, în ultimii ani ai războiului româno-român!
Aşadar, Varujan ajunge pântre nişte copii dân ăştia, animat dă dorinţa de a-i învăţa carte. Zis şi făcut! Se apucă să-i înveţe scrisu’, adunatu’, mă rog, d’ale profilor dă ţară. Nu ştiu ce succes o fi avut cu asta pentru că, cam p’atunci, i-a dat lu’ Patrocle pân cap să facă dân sate oraşe.

Ca să faci oraşe, aveai nevoie, însă, dă blocuri – blocurile n-aveau veceu, ca să ştiţi, aşa că ţăranii care au apucat să se mute pân asemenea clădiri, coborau noaptea dă la etaju’ patru, ca să să cace în curte. Mă rog, poate că unii se căcau şi la oală – spun asta doar ca să vedeţi cam care ierea treaba pă vremea aia, dpdv fiziologic, pentru că, lucrativ, vă reamintesc că coasele (siiiic!) şi secerile iereau puse la loc sigur, în debarale, la parteru’ blocurilor ridicate în câmp, chiar lângă cai.
Prin urmare, dorinţa lui Varujan de-a face carte la ţară s-a dus pe apa sâmbetei, pen’ că l-au trimis cu copiii pă şantier, dân sângele lor să dea ţării clădiri, ca să parafrazez un vers dân timpurile alea. Varujan, om conştiincios, a plecat cu copiii pă şantier. Fiinţă responsabilă, s-a băgat şi iel la muncă – să care găleţi, să pună ferestre, nah, ce se face pă şantiere.

Eh, şi până aici i-a fost, ha, ha ha! Insul ăla care uita să cumpere pâine, omul ăla care îşi dădea cu ciocanul peste degete, individul ăla care intra pân uşi dă aiurit ce ierea, adică Varujan, băh – când s-a văzut făcând echilibristică pă traversele dă lemn dintre etaje, cu câte-o găleată dă mortar în fiecare mână – ei bine, insul ăla s-a innervat, în sfârşit, şi şi-a băgat picioarele şi s-a cărat, într-un final dramatic, dă pă şantierele patriei direct la ta-so’.
- Tată! Au, au! Am greşit că nu te-am ascultat! Au! N-am ţinut cont de ce mi-ai spus şi acum mă căiesc! Etc. Etc. Etc.
În fine, vroia să SE CARE, naibii!
Drept pentru care, tatăl lui l-a ajutat să se care din ţară, după cum îi spusese dă la bun început, numai că… Numai că treaba asta l-a cam costat pe bătrânul Pambuccian, căci, iată-l ajuns să meargă cu tratatele de anatomie patologică pe la vânzătorii de carne din Piaţa Gemeni, fostă Galaţi, ca să nu stea la coadă.
Mda… După care, a venit înghesuiala dân ‘89, iar Varujan s-a reîntors în patrie, iar legenda urbană se cam subţiază de-aici. Mai ştiu doar că pân ‘97, când am vorbit cu cineva despre iel, mi s-a spus aşa:
- Aaaah, tot fraier a rămas! Păi da… hm, el ie deputat dân ‘90, şi ce crezi că maşină are?
- Habar n-am!
- Dacie, băh! N-are dăcât o amărâtă dă Dacie, băh, şi stă tot la bloc, lângă Piaţa Miniş! N-am văzut fraier mai mare!
Acu’, io ce vroiaţi să răspund? Ieream pân Bucale, ieream pân 1997, fumam ţigări bengoase şi vorbeam mai multe limbi străine, da’ numa’ în cap. Greşisem de mai multe ori decât era permis, aşa că ieream la fel ca cei din jur – prin urmare, l-am aprobat pă interlocutorul meu cu un semn dân cap.
Da’, zău că mi-a fost jenă să spun cu glas tare că domnul Varujan Pambuccian este fraier. Iar acu’, n-am rămas decât cu jena de a fi aprobat spusa acelui interlocutor de care nimeni n-o să mai audă vreodată, nimic, niciodată, nicicând.

Sebastian Corn Tapirul